Societate
25 dec. 2025
Timp de citire: 5 minute
Angajații din România nu vor avea liber pe 5 ianuarie 2026, după ce Guvernul Bolojan a decis să pună capăt practicii de a declara zile libere „cu recuperare" între sărbătorile legale și weekend-uri. Decizia marchează o schimbare de abordare în politica zilelor libere din România, premierul Ilie Bolojan argumentând că sistemul actual de recuperare era unul fictiv, neaplicat efectiv în majoritatea instituțiilor.
Cum arată calendarul de la începutul anului 2026
Anul 2026 începe cu o configurație favorabilă pentru o minivacanță extinsă:
1 și 2 ianuarie (joi și vineri) sunt zile libere legale de Anul Nou
Weekend-ul 3-4 ianuarie urmează natural
Luni, 5 ianuarie - zi lucrătoare normală (aici intervine decizia guvernului)
6 și 7 ianuarie (marți și miercuri) - Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, zile libere legale
În anii anteriori, pentru a face legătura între aceste două seturi de zile libere, guvernele declarau ziua de 5 ianuarie liberă „cu recuperare", oferind practic o vacanță neîntreruptă de nouă zile (de la 1 ianuarie până pe 9 ianuarie, inclusiv weekend-ul). În 2026, această practică se încheie.
Argumentul lui Bolojan: recuperarea era o ficțiune
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Antena 3, raționamentul din spatele deciziei:
"Nu am avut niciun fel de problemă. Am avut o discuție la nivel de guvern despre faptul că, dacă o anumită dată trebuie transformată în zi liberă, trebuie să facem o recuperare. Ideea că vom recupera fiecare când poate este una incorectă, pentru că știu că în foarte puține locuri se recupera efectiv."
Cu alte cuvinte, premierul recunoaște public ceea ce mulți știau deja: formula "zi liberă cu recuperare" era, în majoritatea cazurilor, o ficțiune administrativă. Angajații aveau liber, dar recuperarea efectivă - prin muncă suplimentară în alte zile - se aplica sporadic, mai ales în sectorul public.
Implicații practice pentru angajați
Pentru angajații care doresc totuși să aibă liberă întreaga perioadă de la începutul anului 2026, soluția este simplă dar costisitoare: vor trebui să își ia o zi de concediu de odihnă pe 5 ianuarie.
Această decizie afectează diferit categoriile de angajați:
Sectorul privat: Multe companii private acordau oricum liber pe 5 ianuarie, independent de decizia guvernamentală, fie prin zile de concediu oferite angajaților, fie prin flexibilitate în programul de lucru. Pentru aceste companii, decizia guvernului nu schimbă nimic.
Sectorul public: Aici impactul este cel mai mare. Instituțiile publice care aplicau întotdeauna decizia guvernamentală de "zi liberă cu recuperare" vor trebui acum să funcționeze normal pe 5 ianuarie, sau angajații vor trebui să consume zile de concediu personal.
Calendarul complet al zilelor libere în 2026
În anul 2026, angajații români se vor bucura de 17 zile libere în total, dintre care 12 vor fi în cursul săptămânii (deci zile efectiv câștigate, nu în weekend-uri):
Ianuarie:
1 ianuarie (joi) – Anul Nou
2 ianuarie (vineri) – Anul Nou
6 ianuarie (marți) – Boboteaza
7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
Aprilie:
10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
12 aprilie (duminică) – Paștele Ortodox
13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Mai-Iunie:
1 mai (vineri) – Ziua Muncii
31 mai (duminică) – Rusalii
1 iunie (luni) – Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii
August:
15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
Noiembrie-Decembrie:
30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
25 decembrie (vineri) – Crăciunul
26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Observații importante:
Din cele 17 zile libere, 5 sunt în weekend (24 ianuarie, 12 aprilie, 31 mai, 15 august, 26 decembrie), deci nu oferă beneficii suplimentare în termeni de timp liber față de programul normal
Rămân 12 zile libere efective în timpul săptămânii
Nu există nicio configurare favorabilă pentru "punți" lungi naturale (fără să te consume din concediul de odihnă)
Decizia lui Bolojan de a elimina zilele libere "cu recuperare fictivă" poate fi interpretată în mai multe moduri:
1. Abordare realistă și onestă: În loc să perpetueze o ficțiune administrativă (recuperarea care nu se întâmplă), guvernul recunoaște realitatea și lasă angajatorii și angajații să decidă individual.
2. Măsură de austeritate indirectă: În contextul reducerii deficitului bugetar și al presiunilor pentru creșterea productivității în sectorul public, eliminarea unor zile libere suplimentare are sens economic.
3. Uniformizare a practicilor: În sectorul privat, companiile aveau oricum abordări diferite față de aceste "zile libere cu recuperare". Eliminarea lor din legislație elimină și confuzia juridică.
Reacții și precedente
Decizia nu a stârnit proteste majore, probabil din mai multe motive:
A fost anunțată târziu, când planurile de vacanță pentru ianuarie erau deja făcute
Vine în contextul unor măsuri de austeritate mult mai drastice (înghețarea pensiilor și salariilor, reduceri de personal), astfel încât pare o chestiune minoră
Mulți angajați din privat oricum planificau să folosească o zi de concediu pentru 5 ianuarie
Comparație cu alți ani:
În 2025, de exemplu, Guvernul Ciolacu declarase libere zilele de 3 și 24 ianuarie "cu recuperare", oferind practic două weekend-uri lungi extinse.
Tendința pentru viitor
Declarația lui Bolojan sugerează că guvernul actual va avea o abordare mai restrictivă față de zilele libere suplimentare. Este probabil ca, în anii următori, să vedem:
Eliminarea completă a conceptului de "zi liberă cu recuperare"
Menținerea strict a celor 15 zile de sărbători legale prevăzute de lege
Transferarea deciziei către angajatori și angajați individual, prin zile de concediu
Această abordare se aliniază cu retorica generală a Guvernului Bolojan de "eficientizare", "realism" și "disciplină fiscală", chiar dacă impactul efectiv asupra economiei este probabil marginal.
Concluzie
Pentru cei care plănuiau o vacanță extinsă la începutul anului 2026, vestea este că va trebui să consume o zi de concediu personal pentru 5 ianuarie. Pentru restul, schimbarea este mai mult simbolică - marchează o schimbare de ton în politica guvernamentală, de la populismul zilelor libere generoase către o abordare mai restrictivă și, după cum susține Bolojan, mai realistă.
Rămâne de văzut dacă această abordare se va menține și în anii următori, sau dacă presiunea politică și electorală va determina viitoarele guverne să revină la practica mai generoasă a "punților" cu recuperare.