Trupe europene sosesc în Groenlanda: misiune de securitate comună, după blocajul negocierilor SUA-Danemarca privind viitorul insulei arctice

Nuuk, 15 ianuarie 2026 – Soldați din mai multe țări europene, printre care Franța, Germania, Norvegia și Suedia, au început joi să sosească în Groenlanda, ca parte a unei misiuni de securitate europeană menită să consolideze prezența militară în regiunea arctică. Mișcarea survine la doar câteva ore după ce discuțiile de miercuri de la Washington între oficiali americani, danezi și groenlandezi s-au încheiat fără progrese, evidențiind un „dezacord fundamental” asupra ambițiilor administrației Trump de a prelua controlul asupra insulei autonome daneze.

Franța a trimis deja 15 militari din unitatea sa de infanterie montană, care au ajuns la Nuuk, capitala Groenlandei. Germania a desfășurat o echipă de recunoaștere formată din 13 membri ai Bundeswehr, sosită joi. Norvegia și Suedia participă de asemenea, iar alte state NATO – inclusiv Regatul Unit, Țările de Jos și posibil Finlanda – au anunțat contribuții simbolice sau sunt în faza de evaluare. Misiunea, descrisă oficial ca un exercițiu de recunoaștere a teritoriului și pregătire pentru exerciții viitoare mai ample, include elemente simbolice precum arborarea drapelului Uniunii Europene.

Danemarca a anunțat miercuri intenția de a-și extinde propria prezență militară în Groenlanda, în cooperare strânsă cu aliații NATO, planificând o desfășurare „mai mare și mai permanentă” pe parcursul anului 2026. Ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a subliniat că securitatea Arcticii este o responsabilitate colectivă a Alianței, nu doar a Regatului Danemarcei.

Contextul diplomatic și declarațiile cheie

Negocierile de la Casa Albă au implicat vicepreședintele american JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen și omologul groenlandez Vivian Motzfeldt. După întâlnire, Rasmussen a declarat: „Este clar că președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda. Este absolut inutil.” El a adăugat că discuțiile au fost constructive, dar fără schimbarea poziției americane, părțile convenind înființarea unui grup de lucru pentru a aborda preocupările legate de controlul insulei și securitatea arctică.

Președintele Donald Trump, vorbind reporterilor în Biroul Oval după întâlnire (la care nu a participat personal), a reiterat: „Avem mare nevoie de ea [Groenlanda]. Dacă nu intrăm noi, Rusia va intra, și China va intra. Și Danemarca nu poate face nimic în privința asta, dar noi putem face totul.” Deși nu a exclus utilizarea forței, Trump a adăugat ulterior că „ceva se va rezolva”, sugerând o posibilă soluție negociată.

Din partea groenlandeză, Vivian Motzfeldt a subliniat că cooperarea cu SUA este posibilă, dar insula nu dorește să fie „deținută de Statele Unite”. Locuitori din Nuuk, inclusiv inuiți precum Karl Sandgreen (șeful centrului de vizitatori Ilulissat Icefjord), și-au exprimat temerile față de impactul exploatării resurselor minerale asupra modului lor de viață tradițional: „Suntem inuiți și trăim aici de mii de ani. Acesta este viitorul fiicei și fiului meu, nu al celor care se gândesc doar la resurse.”

Motivațiile și implicațiile geopolitice

Administrația Trump justifică interesul față de Groenlanda prin securitatea națională americană, invocând creșterea interesului Rusiei și Chinei în Arctica, unde topirea ghețarilor deschide noi rute maritime și acces la zăcăminte de minerale rare. SUA dețin deja baza Pituffik (fostă Thule) în nord-vestul insulei, cu aproximativ 150 de militari.

Europa răspunde prin demonstrarea solidarității NATO și a capacității de desfășurare rapidă, Franța subliniind rolul său ca singura putere nucleară a UE. Analizele indică o „urgență” resimțită în capitalele europene, amplificată de acțiunile recente americane în Venezuela, care au convins că amenințările lui Trump sunt luate în serios.

Rusia a criticat desfășurarea, purtătoarea de cuvânt a MAE Maria Zakharova denunțând „inconsistența ordinii bazate pe reguli a Occidentului” și acuzând NATO de militarizarea Arcticii. Beijingul nu a comentat direct, dar poziția sa aliniată cu Moscova a fost invocată.

Reacții în România și relevanța pentru securitatea euro-atlantică

În context românesc, ministrul apărării a precizat că România nu se află în poziția de a trimite trupe în Groenlanda, decizia privind orice astfel de angajament fiind luată la nivelul CSAT și al NATO. Bucureștiul susține poziția aliaților europeni și întărirea securității Arctice în cadrul Alianței, văzând evenimentele ca un test al unității transatlantice. Președintele Nicușor Dan a reiterat sprijinul pentru negocierile lui Trump în Ucraina, dar a subliniat necesitatea garanțiilor solide de securitate.

Până joi seara (15 ianuarie 2026), desfășurarea a decurs pașnic, fără incidente raportate. Misiunea europeană rămâne limitată numeric, dar simbolic puternică, semnalând că securitatea Groenlandei este o preocupare colectivă NATO, nu un motiv pentru acțiuni unilaterale.