Tragedia de Revelion din Elveția: Explozie și incendiu la un bar din Crans-Montana – 40 de morți, inclusiv un tânăr român; administratorii francezi acuzați de omor din culpă

Revelionul 2026 s-a transformat într-un coșmar pentru renumita stațiune elvețiană Crans-Montana, când un incendiu devastator a mistuit barul Le Constellation, luând viața a 40 de persoane și rănind alte 119. În timp ce Elveția este în doliu național, investigațiile dezvăluie o serie șocantă de neglijențe care amintesc tragic de drama Colectiv din România.

Noaptea în care petrecerea s-a transformat în infern

În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie 2026, în jurul orei 1:30 dimineața, barul Le Constellation din stațiunea elvețiană Crans-Montana era plin cu sute de tineri care sărbătoreau venirea noului an. Atmosfera era euforică, muzica răsuna puternic, iar petrecăreții comandau sticle de șampanie însoțite de un "spectacol" devenit semnătura localului – artificii tip "fântână" montate pe sticle și purtate spectaculos până la mesele clienților.

Ceea ce urma să se întâmple în următoarele minute avea să transforme Revelionul într-una dintre cele mai grave tragedii din istoria contemporană a Elveției.

La ora 1:30, artificiile au atins tavanul subsolului barului – acoperit cu spumă fonoabsorbantă din poliuretan, un material extrem de inflamabil. În câteva secunde, tavanul a luat foc. Ceea ce a urmat a fost un fenomen pe care pompierii îl numesc "embrasement généralisé éclair" (aprindere generalizată fulger) sau, în terminologia anglofona, "flashover" – momentul în care un incendiu devine instantaneu catastrofal.

Gazele inflamabile acumulate în spațiul închis al subsolului s-au aprins aproape instantaneu, provocând o explozie de foc și fum toxic care a acoperit întregul spațiu în mai puțin de 30 de secunde. Imagini video tulburătoare surprind petrecăreții – mulți dintre ei adolescenți – continuând să danseze câteva secunde vitale în timp ce flăcările se extindeau deasupra capetelor lor, nepricepând imediat gravitatea situației.

"Am văzut flăcările aprinzându-se pe tavan. La început părea ceva cool, parte din show. Apoi, dintr-o dată, totul a fost foc și fum negru", a relatat un supraviețuitor pentru presa elvețiană.

La ora 1:32 – doar două minute după declanșarea incendiului – primele echipe de pompieri au sosit la fața locului. Ce au găsit a fost o scenă de haos absolut. "Echipele de intervenție rapidă – pompierii și polițiștii – au ajuns la fața locului într-o scenă de haos, într-o scenă dramatică", a declarat Stephane Ganzer, șeful securității cantonului Valais.

Fumul negru și toxic ieșea cu putere din subsol, blocând vizibilitatea și îngreunând dramatic operațiunile de salvare. Tinerii ieșeau în panică, mulți cu arsuri severe, alții târându-se pe jos pentru a scăpa de fumul sufocant.

"Nu aveau fețe, nu aveau păr. Oamenii erau negri. Chiar și pompierii plângeau", a povestit Gianni, un student de 19 ani care a ajutat la salvarea unor victime.

Bilanțul uman: O generație distrusă

După zile întregi de operațiuni de identificare extrem de dificile – corpurile fiind carbonizate până la ireconoscibilitate în multe cazuri – bilanțul tragic a devenit clar: 40 de morți și 119 de răniți, dintre care peste 80 se află în stare critică în spitale din Elveția, Italia, Germania și Franța.

Până la data de 4 ianuarie 2026, autoritățile au identificat 24 de victime decedate, folosind analize ADN, înregistrări dentare și alte metode de identificare forenzică. Dintre acestea, 10 sunt minori, iar majoritatea victimelor sunt tineri cu vârste între 14 și 31 de ani.

Victimele identificate includ:

• 14 cetățeni elvețieni (4 fete de 14, 15, 15 și 18 ani; 6 băieți de 16, 16, 17, 18, 20 și 31 de ani)

• 3 italieni în vârstă de 16 ani (unul cu dublă cetățenie italiană și emiratiană)

• 1 român în vârstă de 18 ani

• 1 francez în vârstă de 39 de ani

• 1 turc în vârstă de 18 ani

Prima victimă identificată a fost Emanuele Galeppini, un jucător de golf italian promițător în vârstă de 16 ani. Alexander Țiriac, fiul miliardarului român Ion Țiriac, a fost prieten cu tânărul și a transmis un mesaj emoționant: "Odihnește-te în pace, frate!"

Printre victime se numără și Benjamin J., un boxer de 18 ani membru al Clubului lausannois de boxe, descris de Federația Elvețiană de Box ca "un atlet promițător și o personalitate rayonnante".

Arthur, un adolescent de 16 ani, a fost căutat disperată de mama sa, Laetitia Brodard-Sitre, pe rețelele sociale timp de zile întregi. În final, vestea tragică a venit: "Arthuru nostru este acum plecat să petreacă în paradis", a declarat mama devastată pentru BFMTV.

Victima română: Un tânăr de 18 ani

MAE a confirmat sâmbătă, 4 ianuarie, că cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat. "În conformitate cu informațiile transmise de autoritățile elvețiene competente, cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat", se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

Ambasada României la Berna se află în contact cu familia persoanei decedate, oferind asistență consulară. Identitatea tânărului nu a fost făcută publică la cererea familiei.

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj emoționant: "Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana. Transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate. România este solidară cu familiile victimelor, iar autoritățile statului acordă sprijinul necesar în aceste momente grele."

Eroii din infernul de foc

În mijlocul haosului și al tragediei, mai mulți oameni au riscat propriile vieți pentru a salva pe alții.

Paolo Campolo, un analist financiar italian de 55 de ani cu cetățenie elvețiană, a reușit să salveze 10 tineri blocați în infern. Intervenția sa a început după un apel primit de la fiica lui de 17 ani, care ajunsese târziu la petrecere – o întârziere care i-a salvat viața.

"A întârziat pentru că am deschis panettone-ul și am ciocnit un pahar. Astăzi pot spune că această întârziere i-a salvat viața", a declarat Campolo. Fiica sa a scăpat nevătămată, însă iubitul acesteia a reușit să iasă la limită și se află internat în stare critică cu arsuri severe.

Gianni, un student de 19 ani la inginerie mecanică din Geneva și fan înfocat al lui Lamine Yamal și al echipei naționale a Spaniei, este considerat un erou pentru intervenția sa. El a ajutat la evacuarea mai multor victime, purtându-le pe brațe în afara clădirii.

George Gherghina, un român care lucra în zonă, a fost printre primii care au intervenit, ajutând zeci de tineri să iasă din flăcări. "Am cărat răniți cu o canapea, am stat până am urcat în ambulanță toți copiii", a relatat el pentru Euronews România.

Operațiunea de salvare: O mobilizare fără precedent

Răspunsul autorităților elvețiene a fost masiv și bine coordonat. În câteva minute de la primul apel de urgență, o alertă roșie a fost emisă, mobilizând resurse din întregul canton și din țările vecine.

Forțele mobilizate:

• 13 elicoptere elvețiene plus unul francez și unul italian

• 42 de ambulanțe

• 3 camioane grele de medicină de catastrofă

• Peste 150 de specialiști în sănătate

• Zeci de echipaje de pompieri

Răniții au fost distribuiți în multiple spitale: Sion, Riviera-Chablais, Centrul Hospitalier Universitaire Vaudois (CHUV) din Lausanne, spitalele universitare din Geneva, Spitalul Île din Berna și Spitalul Universitar din Zurich.

O zonă de excludere aeriană a fost stabilită deasupra Crans-Montana pentru a facilita operațiunile de salvare cu elicopterul.

Datorită numărului excepțional de mare de pacienți cu arsuri grave și a duratei îndelungate a tratamentului lor, Confederația Elvețiană a activat mecanismul european de protecție civilă, primind sprijin de la Centrul de Coordonare a Răspunsului de Urgență (ERCC).

Până duminică, 4 ianuarie, încă 11 pacienți se aflau internați în spitalul din Valais, conform directorului Eric Bonvin. Mulți dintre răniți suferă de arsuri pe suprafețe mari ale corpului și de leziuni pulmonare severe cauzate de inhalarea de fum toxic și gaze fierbinți.

Cauza incendiului: Un spectacol devenit capcană mortală

Potrivit concluziilor preliminare ale anchetei, incendiul a fost declanșat de artificiile tip "fântână" montate pe sticle de șampanie – un "spectacol" obișnuit în local, rezervat clienților care făceau comenzi speciale pentru mesele lor.

"Era un show pe care îl făceau mereu când cineva comanda șampanie scumpă. Purtau sticla cu artificii aprinse până la masă. Părea cool", au declarat doi martori, Axel și Nathan, pentru BFMTV.

Problema fatală a fost că artificiile au fost ținute prea aproape de tavanul acoperit cu spumă fonoabsorbantă din poliuretan – un material extrem de inflamabil care, odată aprins, produce cantități uriașe de fum toxic și se răspândește fulgerător.

Două fotografii transmise BFMTV arată atmosfera din seară înainte de izbucnirea incendiului. Pe una dintre fotografii se vede clar cum spuma de pe tavan ia foc deasupra scânteilor provenite de la artificii.

Beatrice Pilloud, procurorul în cauză, a confirmat: "Potrivit primelor indicii, incendiul ar fi fost declanșat de artificii sau torțe amplasate în sticle de șampanie, care s-au apropiat de tavan și au provocat, în foarte scurt timp, un incendiu violent."

Un detaliu tragic: focurile de artificii erau interzise în Crans-Montana de Anul Nou "din cauze care țin de siguranță", după cum au anunțat autoritățile locale marți, 30 decembrie. Lipsa precipitațiilor de mai bine de o lună însemna că riscul de incendiu era "extrem de ridicat". Interdicția era în vigoare în Crans-Montana și în localitățile vecine Lens și Icogne.

Neglijențele care au ucis: Un dosar devastator

Pe măsură ce ancheta avansează, imaginea care se conturează este aceea a unui dezastru nu doar previzibil, ci anunțat – rezultatul unei serii de neglijențe grave în materie de siguranță.

1. Lipsa autorizației de la pompieri

Conform unei anchete preliminare, barul Le Constellation funcționa fără autorizație de la pompieri. Această informație, dezvăluită de publicația elvețiană 20min, ridică întrebări grave despre supravegherea și controlul localurilor din Elveția.

2. Material extrem de inflamabil pe tavan

Tavanul subsolului era acoperit cu spumă fonoabsorbantă din poliuretan – același material care a transformat clubul Colectiv din București într-o capcană mortală în 2015. Acest tip de spumă, folosită pentru izolație fonică, este extrem de inflamabil și produce, când arde, cantități enorme de fum toxic și monoxid de carbon.

Thierry Fontaine, președintele Uniunii Metierelor și Industriilor Hoteliere (UMIH) din Franța, secțiunea Noapte, a explicat că în discotecile autorizate "totul este clasificat M1, adică rezistent la foc, fie că este vorba de bănci, tavane, draperii, pereți". În plus, "la cea mai mică apariție de fum, alarma de incendiu se declanșează, muzica se oprește și luminile se aprind".

3. Ieșirea de urgență încuiată

Mărturii recente indică că o ieșire de urgență din subsol ar fi fost "întotdeauna încuiată", blocând calea de evacuare a sute de persoane prinse în flăcări. Această acuzație gravă a extins ancheta penală și a adăugat un nou element în dosarul împotriva administratorilor.

4. Capacitate depășită și subsol insuficient aerisit

Le Constellation putea găzdui oficial până la 300 de persoane în interior și 40 pe terasă. În noaptea tragediei, subsolul – un spațiu închis, slab ventilat – era plin cu sute de tineri. Conform specialiștilor, aceste condiții sunt ideale pentru o tragedie: spații supraaglomerate, ventilație insuficientă și materiale inflamabile.

5. Bar sau discotecă? O echivocă cu consecințe fatale

Thierry Fontaine a subliniat o problemă sistemică: "Le Constellation este un bar și nu o discotecă – un detaliu important. Problema astăzi este numărul de baruri care funcționează ca discoteci fără a se declara la administrație. Barurile nu sunt supuse acelorași norme de siguranță, nu ar trebui să se danseze în ele."

Această ambiguitate juridică – baruri care funcționează de facto ca discoteci, dar evită reglementările mai stricte aplicabile cluburilor – este la originea multor tragedii similare. În Franța, un incident similar a avut loc într-un bar din Rouen, transformat fără autorizație în discotecă, unde artificiile au aprins spuma de poliuretan, ucigând 14 persoane.

6. Foc deschis într-un spațiu închis

Utilizarea artificiilor în interior – în special în subsol, unde ventilația este limitată și riscul de acumulare de gaze inflamabile este mare – încalcă principiile elementare de siguranță. După tragedia de la Colectiv, multe țări au introdus interdicții stricte pentru folosirea focului deschis în spații închise.

Ancheta penală: Administratorii acuzați de omor din culpă

Sâmbătă, 3 ianuarie, autoritățile din cantonul Valais au anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva administratorilor barului Le Constellation.

Jacques Moretti (49 de ani) și soția sa, Jessica (40 de ani), sunt cercetați pentru:

• Omor din culpă (homicide par négligence)

• Vătămare corporală din culpă (lésions corporelles par négligence)

• Incendiere din culpă (incendie par négligence)

Autoritățile nu au vorbit despre arestare preventivă și au reiterat că "prezumția de nevinovăție se aplică până la pronunțarea unei condamnări definitive".

Cei doi administratori au fost deja interogați "în calitate de persoane chemate să furnizeze informații" despre tragedie. Anchetatorii i-au întrebat despre organizarea interiorului, lucrările de renovare efectuate și capacitatea localului.

Următoarea etapă a anchetei va analiza în detaliu autorizațiile, echipamentele anti-incendiu, numărul de persoane prezente în noaptea tragediei și funcționalitatea ieșirilor de urgență. Un total de 30 de persoane participă la anchetă.

Patronul cu trecut întunecat

Investigațiile jurnalistice au scos la lumină un detaliu îngrijorător despre patronul localului. Jacques Moretti, originar din Corsica, are un trecut judiciar greu în Franța.

Conform Le Parisien și altor publicații franceze, Moretti a fost implicat timp de peste 30 de ani în afaceri de proxenetism. Acum aproximativ 20 de ani, a fost încarcerat în Savoie pentru proxenetism, escrocherie, răpire și sechestrare de persoane.

După eliberarea din închisoare, Moretti și-a lăsat viața din Franța în urmă și s-a mutat în Elveția, unde l-a întâlnit pe Jessica, viitoarea sa soție. Împreună, au deschis Le Constellation în 2015 și au mai achiziționat două restaurante în Lens și unul în Montana.

Conform surselor din anchetă, Moretti nu mai face parte din "spectrul criminalității organizate" și s-ar fi reconvertit complet, dedicându-se afacerilor legale din domeniul ospitalității.

După tragedie, jurnaliștii de la 20 Minutes l-au găsit pe Moretti la domiciliul său din Lens, dând cu mătura în fața imobilului. "Nu putem nici să dormim, nici să mâncăm, ne simțim cu toții foarte rău", a declarat patronul vizibil afectat. Soția sa, Jessica, care se afla în bar în momentul exploziei și a suferit arsuri pe brațe, este "în șoc total".

Umbra Colectivului: Similitudini cutremurătoare

Pentru România, tragedia de la Crans-Montana readuce în memorie coșmarul din noaptea de 30 octombrie 2015, când clubul Colectiv din București a fost mistuit de flăcări, ucigând 64 de persoane și rănind alte 146.

Similitudinile sunt izbitoare:

1. Materiale inflamabile pe tavan: Ambele localuri aveau spumă fonoabsorbantă extrem de inflamabilă pe tavan

2. Foc deschis în spații închise: Artificii la Crans-Montana, artificii pirotehnice la Colectiv

3. Lipsa autorizațiilor: Le Constellation funcționa fără autorizație de la pompieri; Colectiv avea autorizații expirate

4. Ieșiri insuficiente: La ambele, evacuarea a fost îngreunată de lipsa sau blocarea ieșirilor de urgență

5. Victime tinere: Majoritate covârșitoare de adolescenți și tineri în ambele tragedii

6. "Flashover": Ambele incendii s-au transformat în câteva secunde în infernuri, lăsând puțin timp pentru evacuare

Mihai Grecea, supraviețuitor al tragediei de la Colectiv, a declarat pentru Euronews România: "Seamănă foarte mult cu ce s-a întâmplat la Colectiv: un spațiu care a avut materiale care nu sunt conforme, au folosit foc deschis în interior, în spațiu închis... Din câte am înțeles, acest club nu avea autorizație la incendiu și nu a avut ieșiri de siguranță suficiente, deci cumva situația a fost similară cu ce s-a întâmplat la Colectiv."

Aceste similitudini ridică întrebarea dureroasă: De ce nu am învățat nimic din Colectiv? De ce, după o tragedie care a șocat Europa întreagă, aceleași neglijențe continuă să ucidă tineri nevinovați?

Doliu național și răspuns oficial

Președintele Elveției, Guy Parmelin – care a preluat mandatul exact în ziua tragediei, 1 ianuarie 2026 – a calificat incidentul drept "una dintre cele mai grave tragedii" pe care le-a cunoscut țara sa.

"Mă așteptam să transmit un mesaj diferit de Anul Nou", a declarat Parmelin, exprimându-și "sincerele condoleanțe" pentru rudele celor afectați.

Guvernul elvețian a declarat stare de urgență și doliu național pentru cinci zile (1-5 ianuarie). Steagurile de la Palatul Federal au fost coborâte în bernă.

O zi de doliu național special este programată pentru 9 ianuarie pentru a comemora victimele tragediei de la Crans-Montana.

Duminică, 5 ianuarie, după slujba religioasă de dimineață, peste 1.000 de persoane au format un cortegiu impresionant care a pornit din centrul Crans-Montana spre locul tragediei. Mărșăluind în tăcere, pe o vreme însorită dar glacială, oamenii au depus sute de flori, lumânări și peluș-uri în fața barului Le Constellation, în timp ce răsuna cântecul "Hallelujah" al lui Leonard Cohen.

"Atmosfera era copleșitoare. Mulți plângeau în hohote, alții se îmbrățișau, alții doar stăteau în tăcere, încearcând să proceseze enormitatea pierderii", a relatat o jurnalistă Keystone-ATS prezentă la fața locului.

Crans-Montana: De la stațiune de lux la locul unei tragedii naționale

Crans-Montana este o stațiune turistică renumită, cu aproximativ 10.000 de locuitori, situată în cantonul Valais din Alpii elvețieni, cu vedere spectaculoasă peste vale către faimosul vârf Matterhorn.

Spre deosebire de Verbier, care atrage o mulțime de turişti anglofoni înstăriți, Crans-Montana este populară în special printre europenii înstăriți – francezi, italieni, germani și elvețieni.

Stațiunea urmează să găzduiască Campionatul Mondial de Schi Alpin în 2027, un eveniment de anvergură internațională. După tragedie, există îndoieli cu privire la capacitatea și dorința comunității de a organiza un astfel de eveniment major atât de curând după dezastru.

Le Constellation era descris pe site-urile turistice drept "un loc elegant, frecventat de o clientelă internațională". Deschis în 2015, localul funcționa atât ca și cafenea, cât și ca lounge bar și club de noapte și se remarca printr-o "atmosferă rafinată".

În realitate, conform mai multor mărturii, Le Constellation era mai degrabă "un bar ieftin și vesel pentru tineri și turiști" – un loc unde vârsta minimă pentru consumul de alcool (16 ani în Elveția) permitea adolescenților să petreacă până târziu în noapte.

După tragedie, Le Constellation "a dispărut" de pe rețelele de socializare – paginile sale de Facebook și Instagram au fost șterse sau făcute private, iar site-ul web nu mai este accesibil.

Întrebări fără răspuns și lecții neînvățate

Pe măsură ce Elveția plânge victimele și încearcă să înțeleagă cum a fost posibil un astfel de dezastru într-o țară renumită pentru rigoarea și precizia sa, mai multe întrebări fundamentale rămân fără răspuns:

Cum a putut un local să funcționeze fără autorizație de la pompieri? Sistemul elvețian de inspecții și controale, considerat unul dintre cele mai stricte din lume, a eșuat evident. Câte alte localuri funcționează în condiții similare?

De ce nu au fost implementate lecțiile din Colectiv și alte tragedii similare? După Colectiv (2015), după incendiul din clubul din Macedonia de Nord care a ucis 59 de persoane (2022), după incendiul din Rouen (14 morți), autoritățile europene au promis că astfel de tragedii nu se vor mai repeta. Evident, aceste promisiuni au rămas doar cuvinte.

Ce responsabilitate poartă autoritățile locale? Un proprietar de bar din Crans-Montana a declarat pentru presa germană că "Consiliului local nu pare să-i pese" de inspecțiile de siguranță. Dacă aceste acuzații sunt adevărate, oficialii locali ar trebui să răspundă penal alături de administratorii barului.

Cum pot fi protejați tinerii într-o lume în care profitul primează asupra siguranței? Adolescenții și tinerii merită să se distreze în siguranță. Responsabilitatea de a asigura această siguranță aparține atât proprietarilor de localuri, cât și autorităților care trebuie să supravegheze și să impună standardele.

Va schimba această tragedie ceva? Istoria sugerează că, deși vor urma promisiuni de reforme, schimbări legislative și "niciodată mai mult", memoria publică este scurtă și presiunea economică din industria ospitalității este puternică. Rămâne de văzut dacă Elveția – și Europa în general – va avea curajul să implementeze și să impună reglementări stricte, chiar dacă acestea costă bani și reduc profitabilitatea.

Epilog: O generație pierdută

În cele din urmă, dincolo de toate analizele tehnice, investigațiile juridice și dezbaterile despre reglementări, rămâne o realitate crudă și dureroasă: 40 de tineri plini de viață, cu vise și aspirații, nu vor mai vedea niciodată răsăritul soarelui. Sute de familii sunt distruse. O comunitate întreagă este traumatizată.

Emanuele, jucătorul de golf de 16 ani care visa la turnee internaționale. Benjamin, boxerul de 18 ani descris ca "un atlet promițător". Arthur, adolescentul de 16 ani a cărui mamă l-a căutat disperată pe rețelele sociale. Tânărul român de 18 ani care probabil visa la un viitor luminos în Elveția.

Toți aceștia și zeci de alții au plecat în noaptea de Revelion să sărbătorească, să danseze, să fie tineri. Nu s-au mai întors niciodată acasă.

Și cea mai tragică parte? Moartea lor putea fi evitată. Complet. Cu autorizații corecte, materiale conforme, ieșiri de urgență funcționale și respectarea regulilor de bază de siguranță, acești tineri ar fi fost acasă cu familiile lor astăzi.

Aceasta este adevărata tragedie de la Crans-Montana: nu un accident inevitabil, ci un dezastru anunțat, rezultatul unei serii de alegeri conștiente de a pune profitul și comoditatea înaintea siguranței.

Întrebarea care rămâne pentru noi toți – români, elvețieni, europeni – este simplă și brutală: Câți tineri mai trebuie să moară înainte să învățăm lecția?