Senatul adoptă propunerea USR: foștii soți pot alege liber numele de familie după divorț, fără acordul celuilalt sau proces în instanță

Senatul României a adoptat luni, cu majoritate de voturi, o inițiativă legislativă depusă de USR care simplifică și modernizează regulile privind numele de familie după divorț. Proiectul, inițiat de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, împreună cu deputata PNL Alina Gorghiu, oferă foștilor soți libertatea de a decide individual ce nume vor purta după dizolvarea căsătoriei: pot păstra numele dobândit în timpul căsătoriei sau pot reveni automat la numele purtat anterior căsătoriei.

Conform noii reglementări, dacă niciunul dintre foștii soți nu își exprimă explicit opțiunea de a reveni la numele anterior, numele din timpul căsătoriei se păstrează automat pentru ambii. Această prevedere elimină necesitatea acordului expres al celuilalt soț sau a unui proces în instanță pentru justificarea menținerii numelui, așa cum prevede în prezent Codul civil.

Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională și va da votul final. Dacă va fi adoptată și acolo, modificările vor intra în vigoare după promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Contextul actual și problemele rezolvate În forma actuală a Codului civil (art. 383), păstrarea numelui dobândit prin căsătorie după divorț este condiționată fie de acordul celuilalt soț, fie – în caz de refuz – de aprobarea instanței pe baza unor „motive temeinice”. Aceasta implică adesea un proces suplimentar, costuri, timp pierdut și stres emoțional, mai ales în divorțurile conflictuale. De asemenea, divorțul administrativ (la notar sau ofițer de stare civilă) era posibil doar dacă exista consens total privind numele purtat ulterior.

Proiectul USR elimină aceste obstacole: fiecare fost soț decide independent, fără a putea bloca alegerea celuilalt. Inițiativa reduce birocrația asociată schimbării numelui (actualizarea cărții de identitate, pașaportului, conturilor bancare, contractelor de muncă, semnăturii profesionale, înscrierilor școlare ale copiilor etc.) și previne situații în care unul dintre foști soți folosește numele ca instrument de presiune emoțională.

Declarațiile inițiatorilor Deputata USR Pollyanna Hangan a subliniat impactul asupra femeilor, care sunt majoritare în păstrarea numelui marital după divorț: „Am inițiat acest proiect cu gândul la mamele care, pe lângă greutatea unui divorț, nu ar trebui să mai ducă și povara pierderii numelui sub care sunt cunoscute de copiii lor sau în viața lor socială și profesională. Identitatea nu se rescrie printr-o formalitate. Prin această lege putem să oferim liniște, continuitate și respect și mai puține drumuri, mai puțină birocrație și mai multă siguranță pentru femeile care își reconstruiesc viața.”

Deputatul USR de Diaspora, Iulian Lorincz, a evidențiat beneficiile pentru românii din străinătate: „Aducem o simplificare acolo unde birocrația creează dificultăți reale. Să nu uităm că pentru românii din Diaspora, schimbarea numelui poate însemna refacerea documentelor în mai multe țări, drumuri suplimentare, timp pierdut și costuri.”

Impact social și administrativ așteptat Modificarea ar reduce numărul de cereri de schimbare a numelui post-divorț și ar diminua încărcarea instanțelor cu litigii minore. Ea răspunde și unor realități demografice și sociale: în România, peste 30.000 de divorțuri se pronunță anual, iar majoritatea persoanelor care doresc să păstreze numele marital sunt femei, adesea pentru continuitate în relația cu copiii minori sau în carieră.

Inițiativa face parte dintr-o serie mai largă de propuneri USR de simplificare administrativă și modernizare a legislației familiale, aliniindu-se tendințelor europene de reducere a birocrației și respectare a autonomiei individuale în materie de nume de familie.

Dacă proiectul va trece și de Camera Deputaților, el ar putea intra în vigoare încă din 2026, oferind o soluție mai echitabilă și mai puțin traumatică pentru zeci de mii de cetățeni care trec anual prin procedura de divorț.