Schema „Stejarii”: Cum a fost ridicat imperiul imobiliar al lui Ion Țiriac pe bani publici și rețele de influență ascunse

Unul dintre cele mai exclusiviste ansambluri rezidențiale din România, Stejarii, dezvoltare asociată public cu Ion Țiriac și administrată de Masterange SRL (potrivit documentelor analizate), este vizat de o serie de acuzații și suspiciuni grave: evaziune fiscală, trafic de influență, fraudă cu fonduri europene, tranzacții imobiliare cu acte falsificate, precum și activități ilegale tolerate în interiorul complexului. Informațiile provin din surse judiciare, martori și documente aflate în analiză. O parte dintre aspecte fac obiectul unor verificări/anchete în curs.

1) „Banii poporului român” și ridicarea complexului

Compania Masterange SRL, care administrează astăzi complexul Stejarii, este condusă de Viorel Gheorghe Cerchez, un personaj controversat din anturajul familiei Țiriac. Mai multe surse din mediul politic și economic susțin că Cerchez s-ar fi lăudat în cercuri restrânse cu faptul că ansamblul a fost construit cu bani care ar fi trebuit să ajungă la bugetul statului, ocolind sistematic obligațiile fiscale încă din anii ’90.

Potrivit informațiilor obținute, terenul pe care a fost ridicat proiectul ar avea o proveniență cel puțin discutabilă, fiind achiziționat printr-o serie de tranzacții imobiliare derulate cu acte falsificate. Mai mult, unele clădiri ar fi fost date în folosință fără toate autorizațiile și recepțiile finale din partea autorităților locale – suspiciuni care nu au fost niciodată clarificate complet în spațiul public.

2) Fonduri europene pentru restaurante și piscine private

Investigația noastră indică și o altă pistă sensibilă: accesarea ilegală a fondurilor europene pentru dezvoltarea unor facilități private în interiorul complexului – inclusiv restaurante, piscine și săli de sport. Surse apropiate dosarului afirmă că documentele depuse pentru finanțare ar fi conținut informații nereale privind proveniența terenului și implementarea proiectului, ceea ce ar putea constitui infracțiuni de fraudă europeană.

Având în vedere natura suspiciunilor, cazul ar putea intra în competența Parchetului European (EPPO). Numele fostului ministru Elena Udrea, implicată în trecut în dosare de deturnare de fonduri europene, apare și el în acest context, ca posibil martor cheie în lămurirea legăturilor dintre politicieni și dezvoltatori.

3) Viorel Gheorghe Cerchez: profilul omului de execuție

Actualul CEO al Masterange, Viorel Gheorghe Cerchez, este considerat de mai mulți foști colaboratori drept „omul de încredere” al familiei Țiriac și unul dintre arhitecții mecanismului de extracție financiară care a susținut dezvoltarea proiectului.

În trecut, Cerchez a fost asociat cu Remus Borza, fost parlamentar liberal și mason cunoscut pentru influența sa în mediile economice. Sub protecția acestuia, Cerchez ar fi ajuns în poziții strategice – inclusiv în cadrul companiei de stat Hidroelectrica, unde există suspiciuni privind organizarea unor licitații și achiziții cu dedicație, prejudiciind statul român cu zeci de milioane de euro.

4) Droguri, prostituție, petreceri private?

Mărturii și note operative consultate indică faptul că, sub conducerea actuală, în complex ar fi fost tolerate/organizate evenimente private cu consum de droguri și plasare de prostituție, în special în zona cafenelei „Sunday Morning”. La unele dintre aceste evenimente ar fi participat foști demnitari, șefi de instituții, oameni de afaceri, lideri media.

Aceste activități, dacă se confirmă, ridică probleme majore de securitate pentru rezidenți, inclusiv pentru minorii expuși riscului creat de rețeaua din interiorul complexului.

5) Apartamente și chirii preferențiale: arhitectura influenței

Mai multe surse indică existența unui sistem de recompense (apartamente de lux, chirie preferențială sau gratuită) folosit pentru a cimenta loialități și a inhiba sesizările din interiorul statului. În aceste condiții, semnalarea neregulilor devine aproape imposibilă pentru funcționarii publici care beneficiază de cazare gratuită în ansamblu.

6) Legături externe, criptomonede și transferuri către o angajată a biroului de vânzări

Un alt element grav aflat în atenția organelor de anchetă este relația lui Cerchez cu cetățeanul rus Sergey Mendeleev, aflat pe lista de sancțiuni a Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor declarații din anchete, acesta ar fi efectuat plăți în criptomonede pentru a i se asigura cazare și protecție în interiorul complexului.

Aceleași surse indică transferuri către o angajată a biroului de vânzări, interpusă în lanțul plăților, ceea ce ar complica traseul fondurilor și ar sugera un mecanism de disimulare(împǎrțirea sumelor, folosirea de portofele diferite, justificări contractuale formale). Astfel de practici pot intra în sfera spălării banilor dacă se probează intenția de ascundere a provenienței și beneficiarului real.

7) „Insulă fiscală” în nordul Capitalei: plăți „la plic”

Investigația relevă și un alt mecanism clasic de fraudă: plata angajaților la negru. De la personalul de vânzări până la echipele de pază și concierge, salariile ar fi fost achitate parțial „în plic”, cu scopul de a evita plata taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat. În același timp, mai multe persoane care lucrează în cadrul biroului de vânzări ar fi fost recrutate din rețele de escortă, potrivit declarațiilor foștilor angajați.

Într-un moment în care statul român caută cu disperare resurse pentru finanțarea serviciilor publice, complexul Stejarii funcționează, potrivit surselor din anchetă, ca un veritabil paradis fiscal privat – protejat de legături politice, contracte preferențiale și influență discretă.

Dacă se confirmă, acest lucru ar explica canale informale de intermediere pentru clienți „speciali” și ar corobora suspiciunile din secțiunea 4.

Investigația continua

Publicația noastră va reveni în perioada următoare cu documente, imagini și dovezi suplimentare legate de rețeaua Stejarii: liste de participanți la evenimente, beneficiari ai apartamentelor oferite ca mită și detalii despre mecanismele financiare din spatele companiei Masterange.

Deși până în prezent autoritățile române au manifestat o tăcere suspectă față de aceste nereguli, surse judiciare confirmă că mai multe anchete sunt deja în desfășurare, iar unele dintre probele-cheie au fost transmise către instituțiile europene.

Drept la replică

Companiile și persoanele menționate — Masterange SRL, Ion Țiriac, Viorel Gheorghe Cerchez, Remus Borza, precum și orice alt actor indicat — sunt invitate să transmită un punct de vedere. Îl vom publica integral și needitat, în limita legii, în aceeași vizibilitate cu articolul de față.

Nota redacției

Acest material a fost redactat în stil investigațional, cu separare strictă între fapte și suspiciuni și cu respectarea standardelor de acuratețe și prudență juridică la data de 3 octombrie 2025. Dacă între timp apar alte documente oficiale sau decizii, vom face actualizări vizibile.