Scandalul energiei gratuite: Hidroelectrica a furnizat curent nefacturat de aproape 2 milioane de euro către firme cu conexiuni politice și instituții religioase

În timp ce românii se confruntă cu cele mai mari facturi la energie electrică din Europa raportate la puterea de cumpărare, o investigație jurnalistică scoate la iveală un sistem paralel prin care companii cu legături politice și instituții religioase au beneficiat de energie electrică furnizată fără a fi facturată. Curtea de Conturi a descoperit că Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat din România, a livrat curent în valoare de 9,3 milioane de lei către 20 de persoane juridice, fără să încaseze niciun ban.

Conexiuni politice și „amnezia" Hidroelectrica

Raportul Curții de Conturi, datat 7 iulie 2022, documentează o practică care a funcționat neîntrerupt între ianuarie 2018 și iunie 2022. Deși existau contracte valide și compania primea lunar situația consumului pentru fiecare loc de consum, facturile pur și simplu nu erau emise. Paguba estimată se ridică la 9.350.949 de lei, echivalentul a aproximativ 1,9 milioane de euro.

Cazul cel mai grav îl reprezintă Aurora Trust SA, principala fabrică de pâine din Drobeta-Turnu Severin, controlată de Iuliu Alin Udriște, vicepreședinte al organizației județene PNL Mehedinți. Compania politicianului liberal a acumulat datorii de peste 2,5 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro) pentru energie electrică consumată dar nefacturată.

Ironia situației este cu atât mai mare cu cât Aurora Trust SA semnase contractul cu Hidroelectrica în ianuarie 2018, când se afla deja în insolvență – o situație care, teoretic, ar fi trebuit să facă imposibilă încheierea unui astfel de contract. În 2019, după ce datoria depășise 400.000 de lei, Hidroelectrica a emis un preaviz de deconectare pe care compania lui Udriște l-a contestat în instanță, pierzând procesul.

Curtea a decis, dar curentul a continuat să curgă

Ceea ce face situația și mai gravă este că, în ciuda deciziei judecătorești din 2019 care respingea contestația Aurora Trust SA, Hidroelectrica nu numai că nu a întrerupt furnizarea, dar a continuat să livreze energie electrică timp de doi ani fără să emită facturi, fără să calculeze penalități de întârziere și fără să dispună măsuri de recuperare a debitelor.

„Hidroelectrica SA, în condițiile în care instanța a respins cererile formulate de Aurora Trust SA, nu a procedat la suspendarea livrărilor de energie electrică ca urmare a depășirii termenelor de plată prin nepunerea în executare a preavizului de deconectare nr. 4/11.07.2019, ci a furnizat în continuare energie electrică, timp de 2 ani de zile, perioadă pentru care nu au fost emise facturi, nu a dispus măsuri pentru recuperarea debitelor restante și nici nu a calculat, evidențiat penalități de întârziere aferente, conform clauzelor contractuale", notează procurorii în sesizarea Curții de Conturi.

La acel moment, Alin Udriște era președintele Consiliului de Administrație și director general al Aurora Trust SA, dar și consilier județean din partea PNL Mehedinți.

O rețea de beneficiari cu conexiuni politice

Lista celor 20 de persoane juridice care au beneficiat de „amneza" Hidroelectrica cuprinde un mix de companii private cu legături politice, giganți industriali și instituții religioase:

Gerom Internațional SRL – companie legată de Aurel Serafinceanu, fost prefect de Hunedoara, a primit curent nefacturat în valoare de peste 100.000 de euro.

Valdo Forest Industries SRL – firmă din Neamț care se ocupă de tăierea lemnului, despre care presa a arătat că este controlată din umbră de consilierul local PNL Constantin Dogariu, a beneficiat de energie nefacturată de peste 25.000 de euro.

NGM Leonard SRL – fabrică de confecții din Pașcani legată de fostul consilier local PDL Leonard Rusu, a primit curent nefacturat de peste 10.000 de euro.

Pe listă apar și nume grele din industrie: ArcelorMittal, din domeniul metalurgiei, și Romaero, companie de stat din sectorul aerospațial.

Instituțiile religioase nu au fost nici ele uitare. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirile Secu și Suzana și Parohia Buna Vestire Bellu din București au primit energie electrică în valoare de peste 600.000 de lei fără a fi facturate.

Contextul politic: legăturile cu Virgil Popescu

Schema de nefacturare a funcționat într-un context politic specific. Pe perioada furnizării curentului fără factură, între 2018 și 2022, Hidroelectrica era condusă de Bogdan Nicolae Badea, instalat în funcție în 2017 cu susținerea PNL, prin intermediul ALDE.

La momentul controlului realizat de Curtea de Conturi, în 2022, ministru al Energiei era Virgil Popescu, care conducea totodată și filiala PNL Mehedinți, unde Alin Udriște fusese numit vicepreședinte. Legătura dintre cei doi politicieni liberali este strânsă: la scurt timp după ce ajunge ministru al Economiei, la finalul anului 2019, Virgil Popescu semnează numirea lui Udriște în fruntea Societății Naționale a Apelor Minerale.

Acest mandat s-a încheiat cu percheziții DNA, după ce Udriște a atribuit mai multe contracte către o firmă unde activa fratele său și către un SRL deținut de contabilul de la Astra Trust SA. De asemenea, o angajată de la Apele Minerale a formulat acuzații de hărțuire sexuală împotriva lui Udriște.

În aprilie 2025, Alin Udriște a fost condamnat în primă instanță la șapte luni de închisoare cu suspendare, fiind prins de șase ori la volan cu permisul suspendat – inclusiv în perioada în care deținea un mandat de deputat.

În vara anului 2024, după ce Virgil Popescu a fost ales în Parlamentul European, Alin Udriște i-a preluat locul în Camera Deputaților, funcție pe care a deținut-o timp de trei luni, până în noiembrie 2024, când și-a dat demisia.

Facturi emise prea târziu și o masă credală controversată

Abia în timpul controlului Curții de Conturi, în 2022, Hidroelectrica a tăiat retroactiv 139 de facturi pe numele Aurora Trust SA. Însă compania intrase deja în faliment, așa că furnizorul de energie a cerut să se înscrie la masa credală pentru a recupera 3 milioane de lei. Problema a fost că Hidroelectrica a depus cererea pe 14 iunie 2022, cu o zi după expirarea termenului limită.

Situația capătă accente aproape savuroase când descoperim cine a contestat cererea Hidroelectrica: Dynamic Business Service SRL, o firmă fondată de fratele lui Alin Udriște și deținută astăzi în întregime chiar de fostul deputat PNL. Această companie are de recuperat de la Aurora Trust SA peste 5 milioane de lei. În plus, soția lui Udriște este înscrisă și ea la masa credală cu peste un milion de lei.

Cu alte cuvinte, Alin Udriște se află în situația de a fi atât debitor indirect (prin firma care a consumat energie nefacturată), cât și creditor (prin firma pe care o deține și prin soția sa), contestând însă înscrierea la masa credală a Hidroelectrica, compania de stat de la care a beneficiat de energie gratuită.

Clasări pe linie: „Fapta nu este prevăzută de legea penală"

Toate dosarele penale deschise în acest caz au fost clasate în cursul anului 2025, într-o succesiune care ridică semne de întrebare:

DIICOT a fost sesizat imediat după controlul Curții de Conturi, în 2022, cu o plângere formulată chiar de Hidroelectrica. Compania reclama existența unui „grup infracțional organizat" format din doi angajați proprii și un reprezentant al Aurora Trust SA. DIICOT n-a identificat niciun grup infracțional, iar restul acuzațiilor au fost pasate Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Pe 25 iunie 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul București clasează dosarul cu motivarea: „Fapta nu este prevăzută de legea penală".

În aceeași zi, 25 iunie 2025, DNA clasează și ea plângerea penală depusă de Curtea de Conturi cu doi ani în urmă, pe 30 octombrie 2023. Procurorul-șef al secției anticorupție, Ionuț Ardelean, motivează decizia astfel: „Fapta nu e prevăzută de legea penală – nefiind îndeplinită condiția tipicității (conformitatea faptei concrete cu cea descrisă de norma legală)".

Din ordonanța de clasare a DNA aflăm că, după descoperirea schemei, 15 dintre cei 20 de beneficiari și-au achitat toate datoriile către Hidroelectrica până la începutul anului 2025. Printre aceștia se numără toate bisericile și mănăstirile. Alte trei companii fie aveau datorii mici, fie își eșalonaseră plățile.

Au rămas două „găuri negre": Romaero, aflată în executare silită pentru peste 3 milioane de lei, și firma lui Alin Udriște, în faliment, de la care Hidroelectrica trebuie să recupereze 2,5 milioane de lei.

Reacția lui Udriște: „Responsabilitatea mea nu există"

Contactat de publicația Recorder, care a scos la iveală cazul, Alin Udriște respinge orice vină și aruncă întreaga responsabilitate asupra Hidroelectrica.

„Este un caz de notorietate că Hidroelectrica nu facturează sau facturează la șase luni, un an. Conform contractului, ei trebuiau să factureze la 30 de zile. Lucru care nu s-a întâmplat aproape niciodată", a declarat fostul deputat PNL.

Întrebat cum explică faptul că societatea comercială pe care o conducea a consumat ani de zile curent fără să-l achite, Udriște susține că „sunt foarte multe sume achitate" și că „o parte sunt contestate în instanță".

„Hidroelectrica a reclamat pe foarte multă lume și, din ce știu, acest dosar s-a clasat. Așa că responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat", a conchis Alin Udriște, folosind clasarea dosarului ca argument pentru absența responsabilității sale.

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control

În urma publicării investigației jurnalistice, pe 27 noiembrie 2025, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că a trimis Corpul de Control al ministerului la Hidroelectrica pentru a verifica toate contractele încheiate cu companiile și instituțiile menționate în raportul Curții de Conturi.

„În urma informațiilor apărute în spațiul public, m-am sesizat din oficiu și am dispus declanșarea verificărilor prin Corpul de Control al Ministerului Energiei. Am ZERO TOLERANȚĂ pentru privilegii pe banii românilor", a scris ministrul pe Facebook.

În cadrul unei conferințe de presă susținute joi, 27 noiembrie, ministrul Ivan a avut un mesaj ferm: „Nici nu mă interesează cine sunt acei oameni, nici cei care au dat, nici cei care au luat energie fără să fie facturată. E o sfidare la adresa fiecărui român faptul că avem în continuare acești șmecheri care și-au bătut joc de companiile de stat, pentru care energia poate să fie gratis, în timp ce astăzi românii plătesc cele mai scumpe facturi din toată Europa."

Oficialul a subliniat că Hidroelectrica nu este „pușculița" nimănui și că energia electrică reprezintă o resursă strategică a statului român, „nu bonus pentru pile și relații".

„Nicio firmă, instituție, fundație sau recomandare politică nu este mai presus de lege. Regulile sunt simple. Consumi? Plătești. Nu plătești? Pierzi contractul și răspunzi legal. Vă asigur că, pe durata mandatului meu, astfel de situații nu vor fi tolerate", a mai precizat Bogdan Ivan.

Ministrul a cerut raportul integral al Curții de Conturi și a solicitat Corpului de Control o verificare exhaustivă, promițând că „dacă se vor constata încălcări ale legii, indiferent de consecințe, indiferent de cei implicați, toți cei vinovați vor fi dați pe mâna legii".

Răspunsul Hidroelectrica

Hidroelectrica a transmis un comunicat în care prezintă situația ca fiind rezultatul unor întârzieri obiective în facturare, nu al unei furnizări intenționate gratuite. Compania invocă cauze precum pandemia COVID-19 și multiplele modificări legislative care au afectat procesul de facturare pentru toți furnizorii de energie.

„Întârzierile punctuale în facturare nu au reprezentat 'furnizare gratuită', ci au avut la bază cauze obiective", se arată în comunicatul companiei.

De asemenea, Hidroelectrica susține că a identificat singură neregulile înainte ca acestea să devină subiect de dezbatere publică sau să apară în raportul Curții de Conturi, în urma unor acțiuni de control interne dispuse la acea vreme de CEO-ul Bogdan Badea.

„În cazul punctual al Aurora Trust, concluziile raportului de control au stat la baza formulării unei sesizări către DIICOT, în octombrie 2022. Sesizarea penală viza suspiciuni de constituire a unui grup infracțional, fals în înscrisuri sub semnătură privată, neglijență în serviciu și abuz de încredere. Acest demers, inițiat de Hidroelectrica, demonstrează fără echivoc că managementul societății a acționat cu celeritate, în mod transparent, responsabil și proactiv, fără a tolera sau ascunde nicio abatere", se mai arată în comunicat.

Compania a precizat că a contestat ordonanța de clasare a dosarelor penale și așteaptă verdictul instanței.

Context: România, pe primul loc în UE la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare

Scandalul apare într-un moment în care România înregistrează cele mai mari prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană raportate la puterea de cumpărare. În iulie 2025, România avea un preț de patru ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, care se găsea în Ungaria.

În acest context, dezvăluirea că firme cu conexiuni politice și instituții religioase au beneficiat de energie nefacturată timp de ani de zile, în timp ce cetățenii obișnuiți se confruntă cu facturi tot mai mari, a stârnit indignare publică și a atras atenția asupra modului în care sunt gestionate resursele companiilor de stat.

Cazul Hidroelectrica ridică întrebări serioase despre transparența și echitatea în furnizarea serviciilor de utilități publice, despre rolul conexiunilor politice în obținerea de avantaje economice și despre eficiența mecanismelor de control și sancționare în România.

Anchetele în curs ale Corpului de Control al Ministerului Energiei vor stabili dacă au existat încălcări ale legii și dacă vor fi luate măsuri concrete împotriva celor responsabili. Deocamdată, românii rămân cu întrebarea: de ce, în timp ce ei se chinuie să plătească facturile la energie, alții beneficiază de curent gratuit pe baza pilelor și conexiunilor politice?

Notă: Hidroelectrica a anunțat că a contestat ordonanțele de clasare ale dosarelor penale și așteaptă decizia instanțelor. Ancheta Corpului de Control al Ministerului Energiei este în desfășurare la data publicării acestui articol.