România fără guvern. Moțiunea de cenzură PSD-AUR a trecut cu 281 de voturi — cel mai mare număr din istoria Parlamentului. Ce urmează

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Votul final — 281 „pentru", 4 „împotrivă", 3 anulate — a depășit cu aproape 50 de voturi pragul minim de 233 și reprezintă cel mai mare număr de voturi înregistrat vreodată la adoptarea unei moțiuni de cenzură în Parlamentul României. Este al optulea premier demis prin această procedură de la Revoluție încoace. Leul a atins un nou record negativ față de euro, iar România intră într-o perioadă de negocieri cu rezultat incert pentru formarea unui nou guvern.

Contextul: cum s-a ajuns la vot

Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului" a fost depusă pe 28 aprilie și citită în plenul Parlamentului pe 29 aprilie, semnată de 254 de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România.

Guvernul Bolojan fusese învestit în luna iunie 2025, pe 23 iunie, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, beneficiind de sprijinul coaliției PNL–USR–UDMR și al grupului minorităților naționale. În mai puțin de un an de la învestitură, aceeași majoritate parlamentară s-a fărâmițat sub presiunea conflictului cu PSD — ieșit din coaliție după alegerile prezidențiale — și a disputei politice în jurul privatizărilor și reformelor structurale din programul de guvernare.

Textul moțiunii accuza Executivul că pregătea, sub pretextul angajamentelor din PNRR, înstrăinarea activelor strategice ale statului — inclusiv CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturile București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română — fără consultare politică și fără dezbatere publică.

Ședința de plen: o atmosferă istorică, cu trandafiri și bile de marmură

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului s-a deschis la ora 11:00. PNL, UDMR și USR au ales să fie prezenți în sală, dar să nu voteze — o formă de protest față de alianța PSD-AUR, fără a abandona gestul participării la ședință.

Ana Maria Gavrilă, lidera POT, a anunțat că parlamentarii POT vor vota la vedere pentru moțiune „pentru că își doresc ca acest guvern care îi are pe exterminatorii României, USR, să plece". De la grupul PACE, Nadia Cosmina a confirmat și ea votul pentru moțiune.

Atmosfera a fost tensionată de la sosire. Premierul Ilie Bolojan a fost huiduit la intrarea în Parlament, înainte de începerea dezbaterilor. Pe coridoare, senatorii Liviu-Iulian Fodoca și Ștefan Borțun au venit „ca la nuntă", cu trandafiri roșii și galbeni în piept.

Discursul lui Bolojan: „Moțiunea este mincinoasă, cinică și artificială"

Premierul a urcat la tribună cu un discurs ofensiv. Bolojan a acuzat inițiatorii moțiunii de ipocrizie, a susținut că România riscă să piardă credibilitate și bani din PNRR și a transmis că, indiferent de rezultatul votului, nu va renunța la reformele în care crede. „Am coborât deficitul la 7,9% din PIB. Cel mai important lucru: am recâștigat încrederea piețelor în Guvernul României și, în primul trimestru al acestui an, se confirmă acest trend. Veniturile statului au crescut în această perioadă cu peste 15%", a declarat el.

Mesajul adresat direct inițiatorilor a fost tranșant: „Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Mi-ar fi rușine să semnez așa ceva."

La finalul dezbaterii, Bolojan l-a acuzat pe deputatul PSD Mihai Fifor de minciună în privința Programului SAFE: „Nu am decât opt secunde — Fifor minte și voi demonstra asta."

Grindeanu îi răspunde: „Ilie Bolojan trebuie să plece acasă astăzi"

Sorin Grindeanu, care nu planificase să ia cuvântul, a urcat neașteptat la tribună după discursul premierului: „Inițial n-am vrut să iau cuvântul la această moțiune, pentru că eu consider că există viață și după acest vot și consider că tot noi trebuie să găsim o soluție pentru a merge mai departe. Dar trebuie să fac două precizări vis-a-vis de ceea ce a spus prim-ministrul Ilie Bolojan."

Radu Oprea (PSD) a fost mai direct: „Ilie Bolojan trebuie să plece acasă astăzi. Toată această suferință are o singură cauză: încăpățânarea unui om căruia nu-i place să asculte. Se putea și altfel. Dar el este singurul care știe tot."

Votul: 281 „pentru", cu bile de marmură în loc de bile oficiale

Votul a fost secret, cu bile. Procedura: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru adoptarea moțiunii; bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot împotrivă.

Premierul Ilie Bolojan a părăsit sala Parlamentului în timpul desfășurării votului, înainte de anunțarea rezultatelor, fără a face declarații de presă. A plecat direct la Guvern.

Rezultatul anunțat de deputata PSD Silvia Mihalcea a surprins prin amplitudine: 281 de voturi valabil exprimate „pentru", 4 „împotrivă", 3 anulate. Au fost prezenți 431 din cei 464 de parlamentari, cu 288 de voturi exprimate — ceea ce a făcut din aceasta „moțiunea cu cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României".

Nu au lipsit detaliile savuroase: senatorul USR Cristian Ghinea, secretar al Biroului Permanent și unul dintre cei care au numărat bilele, a anunțat că printre bile au fost găsite și două mărgele negre. „Doi parlamentari au luat bilele acasă și au băgat două mărgele", a scris el. Serios, tocmai am numărat bilele democrației suveraniste."

Moțiunea a fost publicată în Monitorul Oficial chiar în ziua adoptării, în Partea I nr. 375 din 5 mai 2026.

Reacțiile

PNL — în opoziție, dar fracturați

Rezoluția propusă de Ilie Bolojan — intrarea PNL în opoziție — a fost adoptată în unanimitate de conducerea partidului în ședința de marți seară. Decizia nu a fost însă lipsită de tensiuni interne: Cătălin Predoiu și alți liberali s-au opus intrării PNL în opoziție, în ciuda poziției majoritare a partidului. Europarlamentarul Rareș Bogdan a avertizat că „responsabilitatea PNL este extrem de mare și nu se poate juca cu aruncarea României în haos în acest context geostrategic extrem de complicat, doar din încercarea de a optimiza șansele PNL în opoziție."

Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că nu va demisiona din funcția de premier interimar până la expirarea mandatului și i-a rugat să îi comunice acest lucru și lui Grindeanu.

USR — refuză orice negociere cu PSD

Dominic Fritz, președintele USR, a declarat imediat după vot: „Moțiunea a trecut, dar nu vom permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut. Toți știm că cele două partide au vrut același lucru: să oprească reformele, înainte ca reformele să le golească cutiile de pantofi și să ne scape de pile, relații, cumetrii." USR a votat în unanimitate să nu negocieze un nou guvern cu social-democrații și l-a desemnat pe Bolojan drept aliat în continuare.

UDMR — singura voce pentru refacerea coaliției

UDMR a propus refacerea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR și Minorități. Kelemen Hunor a transmis că „toate soluțiile trebuie lăsate pe masă." Senatorul UDMR Turos Lóránd fusese mai tăios înainte de vot: „Este o iresponsabilitate să destitui un guvern fără să vii cu soluții. Cei care inițiază o moțiune de cenzură au obligația morală de a oferi alternative înainte de a arunca în aer o guvernare."

PSD — victorios, dar fără soluție clară

Sorin Grindeanu a declarat imediat după vot că se așteaptă la consultări rapide la Cotroceni și că PSD este dispus să găsească o soluție rapid. Principala opțiune a social-democraților rămâne refacerea coaliției cu PNL, dar fără Ilie Bolojan. Sursele din partid indică că PSD nu se grăbește și „așteaptă câteva zile să se calmeze lucrurile", mai ales că PNL a decis să ardă punțile.

AUR — deschis la guvernare, cu condiții

Liderul AUR, George Simion, a declarat că AUR este gata să intre la guvernare, dar nu în orice condiții. Nicușor Dan a exclus explicit un premier propus de AUR, spunând că „scenariul este exclus, e bun de titlu de ziar, dar e exclus în practică."

Reacția piețelor: leul la un nou record negativ

Banca Națională a României a anunțat marți, 5 mai, un curs oficial de 5,2180 lei pentru un euro — un nou record istoric, cu 0,0182 lei peste cursul oficial de luni, de 5,1998 lei. Pe piața interbancară, după anunțarea rezultatelor votului, euro s-a depreciat și mai mult, ajungând la 5,23 lei. Bursa de la București a închis pe roșu.

Analiștii și economiștii, inclusiv cei internaționali, au catalogat scenariul drept unul negru pentru economie, avertizând asupra riscului creșterii dobânzilor și ratelor, presiunii suplimentare pe leu, întârzierii fondurilor europene din PNRR și SAFE și posibilei degradări a ratingurilor suverane de țară.

Reacțiile presei internaționale

Agențiile Reuters, AFP și EFE au avertizat asupra incertitudinii politice, riscurilor economice și negocierilor dificile pentru formarea unui nou guvern. Titlul dominant în presa internațională: „Coaliția guvernamentală pro-UE din România se destramă."

Declarația lui Nicușor Dan: „Cu calm, vom trece prin asta"

Președintele României a susținut declarații la Palatul Cotroceni la ora 18:00. Tonul a fost deliberat calm, axat pe continuitate strategică și excluderea scenariilor extreme.

„Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil. Instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează. Există consens al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale României — direcția pro-occidentală, aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026, țintele bugetare pentru anii următori, programele SAFE și PNRR. Și vă aduc aminte că, chiar dacă procedurile pentru moțiunea de cenzură începuseră, săptămâna trecută Parlamentul a votat investiții de 9 miliarde în programul SAFE, ca dovadă a acestui consens. Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud scenariul alegerilor anticipate și subliniez că, la capătul acestor proceduri, vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta."

Totodată, recepția de Ziua Europei programată la Palatul Cotroceni a fost anulată pe fondul consultărilor privind criza politică, iar vizita președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, va fi reprogramată.

Ce urmează: procedura constituțională și scenariile posibile

Guvernul Bolojan rămâne în funcție în regim interimar, cu atribuții strict limitate la administrarea treburilor curente. Nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate lua decizii majore de politică și nu poate face numiri importante. Perioada maximă de interimat este de 45 de zile, timp în care trebuie format și învestit un nou cabinet.

Nicușor Dan are obligația constituțională de a convoca toate partidele parlamentare la consultări. Candidatul la funcția de prim-ministru desemnat de președinte are 10 zile la dispoziție să formeze cabinetul și să obțină votul de învestitură în Parlament, cu majoritate simplă. Dacă un guvern eșuează la vot, poate fi desemnată o a doua propunere. Dacă și aceasta cade, Constituția deschide calea spre alegeri anticipate — scenariu pe care Nicușor Dan l-a exclus explicit.

O constrângere constituțională suplimentară: potrivit unei decizii a Curții Constituționale, președintele nu îl poate propune premier pe Ilie Bolojan după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură.

Ecuația politică, pe scurt: PSD vrea să guverneze cu PNL fără Bolojan. PNL a votat intrarea în opoziție. USR refuză orice negociere cu PSD. UDMR vrea refacerea coaliției. AUR cere să intre la guvernare. Nicușor Dan exclude atât un premier AUR, cât și alegeri anticipate.

Analiștii politici se așteaptă la negocieri lungi și tensionate, echivalente cu continuarea și agravarea instabilității. Termenele critice care nu pot fi ratate: 31 mai — ultimele ajustări la proiectele PNRR și încheierea contractelor SAFE; 31 august — finalizarea PNRR. Un guvern interimar nu poate negocia și semna angajamente europene la aceste nivele. Fiecare zi de blocaj politic costă.

România se trezește miercuri, 6 mai, fără un guvern deplin funcțional, cu leul la cel mai slab nivel din istorie, cu agențiile de rating în alertă și cu o aritmetică parlamentară din care nu iese simplu niciun guvern stabil. Ceea ce a început ca o moțiune de cenzură cu calcule strânse s-a transformat, prin 281 de bile, în cea mai profundă criză politică a țării din ultimii ani.