România, în stare de alertă pe apă și pe curent în același timp. De la reactorul de la Cernavodă la robinetele oprite noaptea în Dolj și Constanța, și de la producția Dacia oprită la fațada stinsă „La Mița Biciclista” — tot ce s-a întâmplat în ultimele zile

România traversează, simultan, două crize provocate de aceeași cauză: seceta hidrologică cea mai severă din ultimii 40 de ani.

Pe de o parte, o criză energetică declarată oficial prin stare de alertă națională pentru toată luna august. Pe de alta, o criză a apei potabile, tot mai vizibilă în localități din vestul, sudul și estul țării, unde robinetele funcționează deja „cu program”.

Cele două fenomene, deși gestionate de instituții diferite, au aceeași origine: debitul Dunării a scăzut la cele mai mici valori din ultimele patru decenii, iar râurile interioare din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează, la rândul lor, niveluri mult sub normalul perioadei.

Cifrele secetei

Datele publicate de Administrația Națională „Apele Române" arată amploarea fenomenului: la 1 august, Dunării îi era măsurat, la intrarea în țară, un debit de 1.550 de metri cubi pe secundă — de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna iulie (4.700 mc/s) și cea pentru luna august (3.900 mc/s).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic. Tendința rămâne descendentă: premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, că nivelul ar putea coborî spre 1.400 mc/s, cel mai scăzut din ultimii 40 de ani. La Porțile de Fier, această scădere a dus deja la pierderea a 2.000 MW de capacitate hidroelectrică.

Criza energetică: Cernavodă, Ungaria și un deficit regional de 4.000 MW

Efectul cel mai grav al secetei s-a resimțit la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde nivelul scăzut al apei din zona de aducțiune a obligat oprirea primului dintre cele două reactoare — fiecare asigurând aproximativ 10% din consumul național de energie.

Nuclearelectrica a informat deja partenerii despre posibilitatea unui caz de forță majoră, iar autoritățile nu exclud oprirea și a celui de-al doilea grup, ceea ce ar însemna pierderea a aproximativ 20% din producția totală de energie a țării.

Problema nu este izolată la nivel național. Ungaria a fost nevoită să reducă activitatea a trei din cele patru grupuri ale centralei nucleare de la Paks, iar suma pierderilor de producție din regiune a ajuns la peste 4.000 MW — un deficit care limitează sever și capacitatea României de a acoperi propriul deficit prin importuri, în condițiile în care toate țările vecine se confruntă cu presiuni similare.

Bolojan a precizat că, față de un necesar de peste 7.000 MW în orele de seară, România importă deja aproximativ 1.700 MW, sumă care ar putea urca la peste 2.500 MW dacă și al doilea reactor de la Cernavodă ar fi oprit.

Ca soluție de urgență, premierul a anunțat că a discutat cu viceprim-ministrul Ucrainei responsabil de energie, iar Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să negocieze un import suplimentar din una dintre centralele nucleare ucrainene, pentru orele de seară — un ajutor comercial, în condiții de piață, similar celui pe care România l-a acordat la rândul ei Ucrainei atunci când aceasta a avut nevoie.

Măsurile guvernului: de la apeluri voluntare la raționalizare de rezervă

Guvernul a acționat pe mai multe planuri simultan. Toate capacitățile de producție existente — pe gaz și pe cărbune deopotrivă — au primit recomandarea să funcționeze la capacitate maximă, inclusiv CET Grozăvești, repornit special în acest context. ANRE și Transelectrica autorizează în regim de urgență toate capacitățile noi de energie regenerabilă și stocare finalizate, pentru a le introduce imediat în sistem.

Cea mai importantă întâlnire a avut loc luni, la Palatul Victoria, între premier și reprezentanții marilor consumatori industriali — companii cu un consum anual de peste 50.000 MWh.

Rezultatul concret: uzinele Dacia și Ford au intrat în mentenanță și au oprit producția până pe 19 august, o măsură care economisește aproximativ 200 MW. Alte companii urmează același model, fiecare adaptând reducerea consumului la propriul profil de activitate, pentru a evita atât afectarea gravă a activității, cât și eventuale defecțiuni ale instalațiilor industriale.

Bolojan a anunțat totodată că, în zilele următoare, Guvernul va adopta o hotărâre de rezervă prin care marii consumatori ar putea fi notificați, cu 24 de ore în avans, cu privire la un plafon obligatoriu de consum, aplicabil doar dacă reducerea voluntară se dovedește insuficientă pentru echilibrarea sistemului. Măsura ar urma să fie comunicată în regim de urgență și celorlalte state membre ale UE, precum și Comisiei Europene, conform procedurilor europene privind siguranța energetică.

Întrebat despre soluția, vehiculată public, de a repune în funcțiune termocentralele pe cărbune închise în martie, premierul a respins ferm ideea, explicând că o astfel de decizie ar declanșa un mecanism de ireversibilitate în relația cu Comisia Europeană, cu corecții financiare de peste 1 miliard de euro din fondurile PNRR și riscul blocării finanțărilor ulterioare. Propunerile de acest tip, a spus Bolojan, pot suna bine din punct de vedere "populist", dar nu rezolvă, în opinia sa, problema reală.

Orașele și clădirile care sting singure lumina

Dincolo de măsurile guvernamentale, criza a generat o serie de inițiative locale de reducere voluntară a consumului. La București, primarul general Ciucu a convocat o ședință de urgență cu conducerile STB, Termoenergetica și ale sistemului de iluminat public, pentru identificarea unor soluții de reducere a consumului energetic al Capitalei, în cadrul unei campanii denumite public „Stingeți Becurile!”.

Cel mai vizibil gest simbolic a venit, însă, din sectorul privat: administratorii clădirii istorice „La Mița Biciclista", una dintre cele mai fotografiate clădiri-monument din centrul Capitalei, au anunțat oprirea completă a iluminatului arhitectural al fațadei, pe toată durata stării de alertă energetică.

Potrivit cofondatorului Edmond Niculușcă, măsura vizează intervalul critic pentru sistemul energetic — orele 20:00-23:00 —, exact perioada în care o fațadă luminată este cea mai vizibilă. Dincolo de partea exterioară, clădirea a introdus și alte măsuri interne: climatizarea a fost fixată la 23-24 de grade, iar aparatele de aer condiționat se opresc după ora 20:00, cu obiectivul unei reduceri totale a consumului de 15-20%.

Niculușcă a făcut, totodată, un apel public către alte clădiri-monument, hoteluri, instituții și sedii cu fațade iluminate din centrul Bucureștiului să adopte aceeași măsură, argumentând că, deși gestul unei singure clădiri este strict simbolic, adoptat de „câteva sute" de clădiri similare din oraș, impactul devine unul real asupra consumului agregat al sistemului.

Criza apei: robinete „cu program” în mai multe județe

În paralel, seceta a generat deja primele restricții concrete la alimentarea cu apă potabilă. Compania RAJA Constanța a anunțat oprirea nocturnă a apei potabile în localitatea Mihail Kogălniceanu, motivând decizia prin faptul că rezervoarele de înmagazinare nu mai reușesc să acopere consumul foarte ridicat înregistrat în ultima perioadă.

Cea mai gravă situație raportată până acum este cea din comuna Popești, județul Bihor, unde aproximativ 6.000 de locuitori au rămas cu apă potabilă disponibilă doar patru ore pe zi — două dimineața și două seara —, după ce râul care alimentează sistemul local a secat aproape complet. Potrivit autorităților locale, stocurile de rezervă mai puteau acoperi doar două-trei zile la momentul introducerii restricțiilor, iar soluțiile alternative rămân, deocamdată, limitate.

Restricții similare au fost raportate și în județul Dolj, în orașul Segarcea, unde peste 7.300 de locuitori se confruntă cu întreruperi ale alimentării, inclusiv în timpul zilei, iar cei fără fântână proprie sunt nevoiți să apeleze la izvoare sau să cumpere apă îmbuteliată. Autoritățile avertizează că, dacă seceta continuă, alte comunități din țară ar putea fi nevoite să introducă măsuri similare de raționalizare.

Administrația „Apele Române” a transmis un apel public prin care recomandă folosirea responsabilă a resursei: apa potabilă să nu fie utilizată, acolo unde există alternative, pentru udarea grădinilor, spălarea curților, a trotuarelor sau a mașinilor.

Instituția a subliniat că prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării populației și protejarea resurselor rămase disponibile, avertizând asupra unor „săptămâni critice” care urmează pe cursul Dunării.

Ce urmează

Cu Dunărea în scădere continuă, cu al doilea reactor de la Cernavodă sub observație permanentă, cu tot mai multe localități introducând program restrictiv la robinet și cu un guvern care pregătește, „de rezervă”, un mecanism formal de limitare a consumului pentru marii consumatori industriali, următoarele două săptămâni sunt descrise de autorități drept critice pentru evoluția ambelor crize.

Estimările meteorologice nu indică precipitații importante în perioada imediat următoare, ceea ce menține presiunea atât asupra sistemului energetic, cât și asupra rezervelor de apă potabilă ale țării, într-un moment în care România se confruntă simultan cu o criză politică nerezolvată, o presiune fiscală ridicată și, acum, cu limitele fizice ale propriei infrastructuri hidrologice.