Războiul SUA–Iran, săptămâna cea mai periculoasă: armistițiul expiră miercuri, o navă iraniană a fost capturată, iar negocierile de la Islamabad sunt în ceață

SUA și-au trimis delegația la Islamabad pentru o a doua rundă de negocieri cu Iranul — dar Teheranul insistă că nu are planuri să participe. Armistițiul de două săptămâni expiră miercuri. Duminică, marina americană a capturat o navă cargo iraniană în Golful Oman. Prețul petrolului a sărit cu 5%. Lumea stă cu respirația tăiată.

Luni, 20 aprilie, Islamabadul a intrat în stare de asediu: peste 20.000 de agenți de securitate au fost mobilizați pe străzi, cartierul instituțional — „Zona Roșie" — a fost blocat, elicopterele survolează neîncetat capitala pakistaneză, iar toate instituțiile din perimetrul securizat funcționează în regim de telemuncă. Un avion cargo militar american a aterizat în dimineața zilei, iar echipele avansate de securitate americane sunt deja la fața locului. Pakistanul se pregătește să găzduiască a doua rundă a unor negocieri care pot decide dacă un conflict deja devastator — aflat în a opta săptămână — degenerează sau se stinge.

Problema centrală: Iranul spune că nu vine.

Contextul: un război izbucnit pe 28 februarie și un armistițiu fragil

Pe 28 februarie 2026, Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, ucigând liderul suprem al țării și numeroși alți oficiali, distrugând o mare parte din infrastructura militară și guvernamentală. Conflictul a ucis de atunci mii de oameni în Iran, Liban și alte zone ale regiunii și a dislocat milioane.

Strâmtoarea Ormuz — prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol — a devenit miza centrală a confruntării. Iranul a militarizat strâmtoarea ca represalii imediat după declanșarea războiului, blocând traficul naval și declanșând o criză energetică globală. Sute de nave așteaptă la ambele capete ale strâmtorii, incapabile să tranziteze.

Pe 8 aprilie 2026, SUA și Iranul au convenit un armistițiu de două săptămâni, mediat de Pakistan. Armistițiul expiră miercuri, 22 aprilie. De atunci, ambele tabere s-au acuzat reciproc de violări ale înțelegerii.

Prima rundă de la Islamabad: 21 de ore fără acord

Pe 11–12 aprilie, vicepreședintele american JD Vance, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner — finul lui Trump și fost consilier pe probleme de Orientul Mijlociu — s-au întâlnit cu delegația iraniană la Islamabad, în prima întâlnire față-în-față dintre SUA și Iran de la acordul nuclear din 2015. A fost totodată cel mai înalt nivel de discuție direct de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au durat 21 de ore și s-au încheiat fără un acord.

Vance a declarat că iranenii „au avansat în direcția noastră, dar nu suficient." Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus că echipa sa a dat peste „maximalism, condiții schimbate și blocadă" din partea SUA și că părțile erau „la câțiva centimetri" de un acord când negocierile au eșuat.

Principalele puncte de blocaj au rămas aceleași de la primele contacte: programul nuclear iranian — SUA cer oprirea totală a îmbogățirii uraniului și eliminarea stocurilor existente — și controlul asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul refuză să o cedeze ca monedă de schimb.

Incidentul Touska: o navă capturată, un armistițiu la limita colapsului

Duminică, 19 aprilie, evenimentele au luat o întorsătură dramatică. Distrugătorul american USS Spruance a interceptat nava cargo sub pavilion iranian Touska în Golful Oman, după ce aceasta a ignorat avertismentele repetate timp de șase ore. Marina americană a deschis focul, avariind sala mașinilor, iar echipaje de pușcași marini americani au preluat controlul vasului.

Nava Touska măsoară aproape 300 de metri lungime — comparabilă cu un portavion — și se află pe lista vaselor sancționate de SUA. Potrivit CENTCOM, era cel puțin al 24-lea vas care a ignora ordinele blocadei navale americane de la instituirea acesteia pe 13 aprilie.

Iranul a catalogat capturarea drept „piraterie maritimă" și a avertizat că „Forțele Armate ale Republicii Islamice Iran vor riposta în curând." Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat că a trimis drone în direcția unor nave militare americane.

Brent crude, referința internațională, a deschis tranzacționarea luni la 95 de dolari pe baril — un salt față de nivelul de 91–92 dolari din perioada majorității armistițiului.

A doua rundă de la Islamabad: delegația SUA vine, Iranul zice că nu

În ciuda tensiunilor escaladante, sau tocmai din cauza lor, Trump a anunțat că SUA trimit din nou o delegație la Islamabad. Vicepreședintele JD Vance va conduce din nou delegația americană, alături de Witkoff și Kushner. Trump a declarat că „envoaii SUA vor ajunge în Pakistan luni seara."

Iranul, în schimb, a transmis mesaje contradictorii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a insistat că nu există planuri pentru o a doua rundă de negocieri. El a acuzat Washingtonul că „nu este serios" în privința procesului diplomatic și că nu acceptă termene limită sau ultimatumuri.

În același timp, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei de Securitate Națională a Parlamentului iranian, a declarat pentru Al Jazeera că Iranul va trimite probabil o echipă să negocieze „azi sau mâine." Ministrul de interne pakistanez Mohsin Naqvi s-a întâlnit luni atât cu ambasadorul iranian, cât și cu însărcinatul cu afaceri american, pentru a finaliza aranjamentele de securitate.

Miza: programul nuclear și strâmtoarea

Propunerea americană din 15 puncte transmisă Teheranului prin intermediarii pakistanezi în martie includea: oprirea totală a programului nuclear iranian, limite pe rachetele balistice, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, restricții pe sprijinul acordat de Iran grupărilor armate din regiune și reducerea sancțiunilor în schimb.

Iranul a respins propunerea americană și a emis un contra-proiect în 5 puncte: încetarea atacurilor SUA și israeliene în Iran, Liban și Irak; garanții de securitate împotriva agresiunilor viitoare; reparații de război și recunoașterea internațională a suveranității iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. SUA au respins, la rândul lor, contra-propunerea iraniană.

Potrivit AIEA, în decembrie 2024 agenția raportase că Iranul îmbogățise uraniu la niveluri apropiindu-se de gradul militar, acumulând un stoc fără precedent de uraniu înalt îmbogățit, fără o justificare civilă credibilă — oferind Teheranului capacitatea de a produce material fisionabil pentru mai multe bombe în scurt timp.

Presiunea militară americană continuă să crească

USS Gerald R. Ford a ajuns la baza navală Souda Bay din Creta. Alăturat USS Abraham Lincoln, care operează deja în Marea Arabiei de Nord, și USS George H.W. Bush, care se îndreaptă spre regiune pe la Capul Bunei Speranțe și este așteptat să ajungă la sfârșitul lunii, SUA vor dispune în curând de trei grupuri de portavioane în regiune simultan.

Trump a reiterat luni amenințarea extremă: dacă Iranul nu acceptă condițiile americane, SUA vor „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran."

Ce se întâmplă dacă armistițiul expiră miercuri fără un acord

Armistițiul expiră miercuri, 22 aprilie, dimineața, ora locală. Dacă nu există un acord sau o prelungire, constrângerile formale care au limitat atacurile directe în ultimele două săptămâni dispar, iar escaladarea militară devine din nou posibilă în orice moment.

Pakistan, care a investit enorm în rolul de mediator și al cărui premier Shehbaz Sharif a cerut deja o prelungire, continuă să facă eforturi pentru a ține ambele delegații la masă. Turcia și-a anunțat și ea intenția de a se implica mai activ în mediere.

Lumea privește Islamabadul cu respirația tăiată — din nou.

Contextul acestui conflict: Războiul SUA–Iran a început pe 28 februarie 2026, când SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, invocând programul nuclear al Teheranului. Conflictul a dus la moartea liderului suprem iranian, a perturbat major piețele energetice globale și a generat o criză umanitară în Iran și Liban. Strâmtoarea Ormuz, pe la care trece aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, a fost militarizată de Iran la scurt timp după debutul ostilităților.