Premiul Nobel pentru Pace 2025: María Corina Machado, vocea democrației venezuelene din umbră, învinge campania lui Trump

Liderul opoziției venezuelene, ascunsă de peste un an de regimul Maduro, primește cea mai prestigioasă distincție pentru pace într-un moment în care democrația este în declin global. Decizia vine după luni de campanie publică a președintelui american Donald Trump, care și-a revendicat deschis meritele pentru "încheiereaăa șapte războaie" și a militat intens pentru premiu.

Oslo, 10 octombrie 2025 - Comitetul Nobel norvegian a acordat vineri Premiul Nobel pentru Pace din 2025 liderului opoziției venezuelene María Corina Machado, o femeie de 58 de ani care trăiește ascunsă într-o locație secretă din Venezuela de peste 14 luni, temându-se pentru viața și libertatea sa sub regimul autoritar al președintelui Nicolás Maduro.

Decizia vine într-un an marcat de speculații intense privind acordarea premiului președintelui american Donald Trump, care a făcut din obținerea distincției un obiectiv declarat public al administrației sale și a orchestrat o campanie de lobby fără precedent pentru a o obține.

"Premiul Nobel pentru Pace din 2025 este acordat unei curajoase și devotate apărătoare a păcii – unei femei care ține vie flacăra democrației în mijlocul unei întunecimi tot mai adânci", a declarat Jørgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, la ceremonia de anunțare de la Oslo. "În calitate de lider al mișcării pentru democrație din Venezuela, María Corina Machado este unul dintre cele mai remarcabile exemple de curaj civic din America Latină în timpurile recente."

Premiul, în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,2 milioane de dolari), va fi decernat oficial pe 10 decembrie la Oslo, în conformitate cu tradițiile Fundației Nobel.

O luptătoare pentru democrație într-o țară în derivă autoritară

María Corina Machado s-a născut pe 7 octombrie 1967 la Caracas, într-o familie cu rădăcini aristocratice venezuelene. Inginer industrial de profesie, cu un master în finanțe, Machado a avut o scurtă carieră în mediul de afaceri înainte de a-și dedica viața cauzei democratice.

În 1992, la 25 de ani, a fondat Fundația Atenea, care sprijină copiii străzii din Caracas prin donații private. Zece ani mai târziu, în 2002, a co-fondat organizația Súmate, dedicată promovării alegerilor libere și corecte, care a desfășurat programe de formare și monitorizare electorală într-o perioadă în care Venezuela intra deja sub influența regimului socialist al lui Hugo Chávez.

"A fost o alegere între buletine de vot sau gloanțe", a declarat Machado despre decizia sa de a intra în politică, potrivit Comitetului Nobel.

În 2010, Machado a fost aleasă în Adunarea Națională, parlamentul venezuelean, obținând un număr record de voturi. Mandatul său a fost însă scurt: în 2014, regimul Maduro a expulzat-o din funcție după ce aceasta a criticat vehement corupția și abuzurile guvernamentale.

De atunci, Machado a devenit coordonatoarea națională a partidului Vente Venezuela și, în 2017, a contribuit la fondarea alianței Soy Venezuela, care unește forțele pro-democrație din țară dincolo de divizările politice tradiționale.

Alegerile din 2024: o victorie furată și ascunderea forțată

Venezuela, odată una dintre cele mai prospere țări din America Latină datorită rezervelor sale petroliere, a alunecat într-un regim autoritar brutal marcat de sărăcie extremă, represiune violentă și exodul a aproape 8 milioane de cetățeni – cea mai mare criză migratorie din istoria recentă a regiunii.

În 2023, Machado a câștigat alegerile primare ale opoziției pentru a deveni candidatul de unitate la alegerile prezidențiale din 2024. Sondajele de opinie o plasau cu peste 65% din intențiile de vot, în timp ce Maduro era cotat la puțin peste 30%.

Răspunsul regimului a fost previzibil: în ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție venezueleană – controlată de guvern – a confirmat descalificarea lui Machado pentru o perioadă de 15 ani, acuzând-o fără dovezi de "implicare în complotul de corupție orchestrat de uzurpatorul Juan Guaidó" și de participare la "blocada criminală a Republicii Bolivariene Venezuela".

Nedescurajată, Machado l-a susținut pe Edmundo González Urrutia ca candidat alternativ. Împreună cu sute de mii de voluntari mobilizați peste divizările politice, opoziția a organizat un sistem sofisticat de monitorizare electorală. Observatorii au fost instruiți să documenteze rezultatele din fiecare secție de votare înainte ca regimul să poată distruge buletinele sau falsifica cifrele.

"În ciuda riscului de hărțuire, arestare și tortură, cetățenii din toată țara au supravegheat secțiile de votare", subliniază Comitetul Nobel în comunicatul său. "S-au asigurat că rezultatele finale au fost documentate înainte ca regimul să poată minți despre rezultat."

După alegeri, Consiliul Electoral Național – controlat de regimul Maduro – a declarat victoria președintelui în exercițiu cu 51,95% din voturi. Opoziția a contestat imediat rezultatele, prezentând documentație sistematică care demonstra victoria clară a lui González Urrutia.

Statele Unite, Uniunea Europeană și majoritatea țărilor democratice au refuzat să recunoască victoria revendicată de Maduro. González Urrutia a fost nevoit să fugă în Spania, unde trăiește în exil, iar Machado a rămas în Venezuela, unde s-a ascuns de la începutul lunii august 2024.

Viața în ascunzis: sacrificiul pentru democrație

De peste 14 luni, María Corina Machado nu a mai simțit soarele pe piele decât în momente fugare. A văzut mii de oameni pe ecrane, dar aproape pe nimeni față în față. Soțul ei a părăsit țara, la fel ca și cele trei fiicele sale și mama ei octogenară.

"Sunt în Venezuela. Am fost întotdeauna în Venezuela", insistă Machado în interviurile rare pe care le acordă prin videoconferință, fundalul alb al peretelui din spatele ei nedezvăluind nicio indicație despre locația sa.

A făcut doar două apariții publice de când s-a ascuns: la un miting la o lună după alegeri și pe 9 ianuarie 2025, în ziua dinaintea inaugurării celui de-al treilea mandat al lui Maduro. La ultima apariție, a vorbit scurt unei mulțimi de susținători, apoi a plecat pe scaunul din spate al unei motociclete.

"Oricine se opune regimului Maduro este în pericol în Venezuela – fie că ești jurnalist, apărător al drepturilor omului, activist social sau lider comunitar", explică Carolina Jiménez Sandoval, președinta Washington Office on Latin America. "Dacă ești María Corina Machado, nivelul tău de insecuritate este și mai mare. Toți înțelegem, toți știm că se confruntă cu un risc uriaș. Dar pare dispusă să-și asume riscul."

Experții consideră că aparatul sofisticat de supraveghere al guvernului probabil știe deja unde se află Machado, iar faptul că nu a fost încă arestată se datorează atenției internaționale și costului politic pe care l-ar implica o astfel de acțiune.

"Nu pot fi în același timp o mamă bună, să am grijă de fiica mea și să îmi asum responsabilitatea luptei pentru democrație în țara mea", a mărturisit Machado, descriind momentul în care și-a trimis ultima fiică rămasă alături de ea în siguranță în străinătate.

Recunoaștere internațională și sprijinul lui Trump

Înainte de Premiul Nobel pentru Pace, Machado a primit deja o serie de distincții internaționale pentru activismul său. În 2024, ea și Edmundo González Urrutia au primit împreună Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire din partea Parlamentului European.

"Ei au fost premiați pentru lupta lor curajoasă de a restabili libertatea și democrația în Venezuela. În căutarea lor a unei tranziții de putere corecte, libere și pașnice, ei au susținut fără teamă valorile pe care milioane de venezueleni și Parlamentul European le prețuiesc atât de mult: justiția, democrația și statul de drept", a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

Tot în 2024, Machado a primit Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului.

Reacționând la anunțarea Premiului Nobel, Machado s-a declarat "șocată" și a dedicat distincția "poporului suferind al Venezuelei și președintelui Trump pentru sprijinul său decisiv pentru cauza noastră".

"Această recunoaștere a luptei tuturor venezuelenilor este un impuls pentru a ne finaliza sarcina: cucerirea libertății", a scris Machado pe platforma X. "Suntem pe pragul victoriei și astăzi, mai mult ca niciodată, ne bazăm pe președintele Trump, pe poporul Statelor Unite, pe popoarele din America Latină și pe națiunile democratice ale lumii ca principalii noștri aliați în realizarea libertății și democrației."

Președintele Trump a lăudat-o pe Machado în ianuarie 2025, declarând că aceasta "exprimă în mod pașnic vocile și VOINȚA poporului venezuelean cu sute de mii de oameni manifestând împotriva regimului". El a adăugat: "Acești luptători pentru libertate nu trebuie să fie răniți și TREBUIE să rămână ÎN SIGURANȚĂ și ÎN VIAȚĂ!"

Administrația Trump a recunoscut oficial pe Edmundo González Urrutia drept câștigătorul legitim al alegerilor din 2024 și a impus noi sancțiuni economice împotriva regimului Maduro, pe care îl acuză de colaborare cu cartelurile de droguri care trafichează narcotice în Statele Unite.

Campania lui Trump pentru Nobel: "șapte războaie" și realitatea complexă

Anunțarea câștigătorului Premiului Nobel pentru Pace a venit după luni de campanie publică intensă din partea președintelui Donald Trump, care a transformat obținerea distincției într-un obiectiv explicit al administrației sale.

Trump nu și-a ascuns niciodată dorința de a câștiga premiul, amintind în repetate rânduri că "toată lumea spune că ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace". La Adunarea Generală a ONU din 23 septembrie 2025, Trump și-a reluat campania, afirmând că a "pus capăt la șapte războaie fără sfârșit" care "se desfășurau cu o intensitate deosebită, provocând moartea a mii de oameni".

Președintele american a enumerat conflictele pe care susține că le-a rezolvat: "Cambodgia și Thailanda, Kosovo și Serbia, Congo și Rwanda – un război violent și crud –, Pakistan și India, Israel și Iran, Egipt și Etiopia, precum și Armenia și Azerbaidjan".

Casa Albă a publicat o listă oficială cu "războaiele mediate de președintele Donald Trump", susținând că șase conflicte au fost rezolvate în al doilea mandat și unul în primul.

"Nimeni nu a făcut asta vreodată", a declarat Trump în fața unei adunări de comandanți militari la baza Marine Corps Quantico din Virginia. "Vei primi Premiul Nobel? Absolut nu. Îl vor da unui tip care nu a făcut absolut nimic", s-a plâns el cu sarcasm.

Presa americană și internațională a contestat rapid afirmațiile. "Deși a contribuit cu siguranță la negocierea unor acorduri între dușmani de lungă durată, rolul său în asigurarea încetării focului în unele dintre celelalte conflicte pe care se laudă că le-a încheiat a fost contestat de unele dintre țările implicate", scria CNN după discursul de la ONU. "Și apoi, bineînțeles, sunt războaiele care nu aveau loc atunci când el pretinde că le-a încheiat."

La casele de pariuri, Trump apărea ca favorit pentru câștigarea Premiului Nobel pentru Pace, cu o probabilitate de 33,3% potrivit platformei Oddspedia. Administrația Trump a transmis în august că premiul este "de mult timp" meritat pentru "pacificatorul șef".

În iulie 2025, Trump ar fi sunat pe Jens Stoltenberg, actualul ministru al finanțelor din Norvegia și fostul secretar general al NATO, pentru a-l întreba despre premiul Nobel – un gest neobișnuit care subliniază obsesia președintelui american pentru această distincție.

Răspunsul Comitetului Nobel: independență și integritate

După decernarea premiului, președintele Comitetului Nobel norvegian a fost întrebat direct despre campania de lobby a lui Trump.

"Comitetul primește mii de scrisori în fiecare an", a răspuns Jørgen Watne Frydnes, citat de The Guardian. "Membrii comitetului iau decizia într-o cameră plină de curaj și integritate."

Frydnes a subliniat că se bazează doar pe "munca și voința lui Alfred Nobel" în luarea deciziei, respingând implicit ideea că presiunile externe sau campaniile mediatice pot influența verdictul.

Experții în premii Nobel și observatorii norvegieni au declarat încă dinainte de anunț că perspectivele lui Trump de a primi premiul rămân îndepărtate. Nina Graeger, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo, a explicat pentru Reuters de ce Trump nu se încadrează în criteriile Nobel:

"El a retras Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind clima, a inițiat un război comercial împotriva vechilor prieteni și aliați. Nu este exact ceea ce ne vine în minde când ne gândim la un președinte pașnic sau la cineva care este cu adevărat interesat de promovarea păcii."

Henrik Syse, fost membru al Comitetului Nobel norvegian, a adăugat: "Uneori, oamenii au primit Premiul pentru Pace în ciuda unui trecut brutal, autoritar. Dar ei au recunoscut în mod explicit că lucrurile la care au contribuit erau greșite și, prin urmare, au luat măsurile necesare pentru a corecta aceste greșeli", citând exemplul lui F.W. de Klerk, ultimul lider al Africii de Sud din era apartheidului, care a câștigat premiul împreună cu Nelson Mandela în 1993.

Comitetul Nobel norvegian a luat decizia finală în vara lui 2025, cu mult înainte de încheierea acordului de încetare a focului între Israel și Hamas, pentru care Trump și-a revendicat meritul. Nominalizările pentru premiu s-au încheiat pe 31 ianuarie 2025, iar din 338 de candidați (244 persoane și 94 organizații), deliberările s-au concentrat treptat pe câțiva finaliști.

"Comitetul a decis deja" înainte de acordul Israel-Hamas, a declarat istoricul Asle Sveen, specialist în premiul Nobel, pentru France Presse. "Trump nu va lua premiul anul acesta. Sunt sigur de asta 100%."

Reacția Casei Albe: acuzații de politizare

După anunțarea câștigătorului, Casa Albă a reacționat prompt și dur. Steven Cheung, directorul de comunicare al administrației Trump, a acuzat Comitetul Nobel că "pune politica deasupra păcii".

Declarația vine într-un context tensionat. Înainte de anunțarea câștigătorului, politicienii norvegieni se pregăteau pentru posibile repercusiuni asupra relațiilor dintre SUA și Norvegia în cazul în care distincția nu ar fi fost acordată lui Trump.

Arild Hermstad, liderul Partidului Verzilor din Norvegia, a subliniat importanța independenței comitetului: "Independența comitetului Nobel este cea care conferă credibilitate premiului."

Un mesaj global despre declinul democrației

Dincolo de cazul specific al Venezuelei, Comitetul Nobel a folosit anunțul din 2025 pentru a transmite un mesaj mai amplu despre starea democrației globale.

"Trăim într-o lume în care democrația este în declin, în care tot mai multe regimuri autoritare contestă normele și recurg la violență", a declarat Frydnes în discursul său. "Controlul rigid al regimului venezuelean asupra puterii și represiunea populației nu sunt unice în lume. Vedem aceleași tendințe la nivel global: statul de drept este abuzat de cei aflați la putere, mass-media liberă este redusă la tăcere, criticii sunt închiși, iar societățile sunt împinse spre conducere autoritară și militarizare."

Datele susțin această evaluare sumbră. Institutul V-Dem din Suedia a documentat în raportul său anual din 2025 ceea ce numește "un val cu adevărat global de autocratizare". Organizația Freedom House notează că instituțiile democratice ale Venezuelei s-au deteriorat constant din 1999 și "au devenit mult mai rele în ultimii ani" din cauza represiunii dure a regimului Maduro.

"În 2024, au avut loc mai multe alegeri ca niciodată, dar tot mai puține sunt libere și corecte", a subliniat Comitetul Nobel.

María Corina Machado îndeplinește cele trei criterii stabilite în testamentul lui Alfred Nobel pentru selecția laureatului Premiului pentru Pace, a precizat comitetul: "A unit opoziția țării sale. Nu a șovăit niciodată în a rezista militarizării societății venezuelene. A fost neclintită în sprijinul său pentru o tranziție pașnică către democrație."

Premiul Nobel pentru Pace: o tradiție de 124 de ani

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru prima dată în 1901, ca parte a viziunii lui Alfred Nobel de a recompensa pe cei care "au făcut cel mai mult sau cel mai bine pentru a promova prietenia între națiuni".

Este singurul premiu Nobel care se decernează la Oslo, în Norvegia, și nu la Stockholm, în Suedia. Motivul: la moartea lui Nobel în 1896, Norvegia era încă într-o uniune cu Suedia, iar inventatorul suedez a crezut că șansa unei corupții politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare.

Între 1901 și 2024, premiul a fost acordat de 105 ori, unui număr de 142 de laureați – 111 persoane și 31 de organizații. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a primit premiul de trei ori (1917, 1944, 1963), iar Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați de două ori (1954, 1981).

Premiul nu a fost acordat în 19 ocazii, în special în timpul celor două războaie mondiale: 1914-1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1939-1943, 1948, 1955-1956, 1966-1967 și 1972.

Patru dintre predecesorii lui Trump la Casa Albă au câștigat Premiul Nobel pentru Pace: Theodore Roosevelt (1906), Woodrow Wilson (1919), Jimmy Carter (2002) și Barack Obama (2009). Cu excepția lui Carter, toți au câștigat premiul în timpul mandatului. Obama a fost numit laureat la mai puțin de opt luni după preluarea funcției – o decizie pentru care Comitetul Nobel a fost criticat vehement, mulți susținând că nu fusese în funcție suficient timp pentru a avea un impact demn de Nobel.

Anul trecut, în 2024, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat organizației japoneze Nihon Hidankyo, formată din supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, pentru "eforturile sale pentru a se ajunge la o lume fără arme nucleare".

Perspective: o victorie simbolică în lupta pentru democrație

Pentru María Corina Machado, Premiul Nobel pentru Pace reprezintă mai mult decât o recunoaștere personală – este un semnal puternic către Maduro și regimurile autoritare că lumea democratică nu a uitat Venezuela.

"Doamna Machado primește Premiul Nobel pentru Pace, în primul rând, pentru eforturile sale de a promova democrația în Venezuela. Dar democrația este, de asemenea, în retragere la nivel internațional", a precizat comitetul. "Democrația – înțeleasă ca dreptul de a-ți exprima liber opinia, de a-ți exercita votul și de a fi reprezentat într-un guvern ales – este fundația păcii atât în interiorul țărilor, cât și între țări."

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a felicitat-o pe Machado, declarând că "această recunoaștere reflectă aspirațiile clare ale poporului venezuelean pentru alegeri libere și corecte, pentru drepturi civile și politice și pentru statul de drept".

Edmundo González Urrutia, recunoscut de administrația Trump ca președinte legitim ales al Venezuelei, a scris pe rețelele sociale: "Iubita noastră María Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2025! Recunoaștere bine meritată pentru lupta îndelungată a unei femei și a unui întreg popor pentru libertatea și democrația noastră."

Rămâne de văzut dacă acest premiu va schimba calculul politic al regimului Maduro sau va oferi Machado și opoziției venezuelene suficientă protecție internațională pentru a continua lupta lor. Ceea ce este cert este că vocea ei – deși ascunsă într-o locație secretă, departe de lumina zilei – răsună acum mai tare ca niciodată pe scena mondială.

"Când autocrații preiau puterea, este crucial să recunoaștem apărătorii curajoși ai libertății care se ridică și rezistă", a concluzionat Jørgen Watne Frydnes. "María Corina Machado a arătat că instrumentele democrației sunt și instrumentele păcii. Ea întruchipează speranța unui viitor diferit, unul în care drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt protejate și vocile lor sunt auzite."

Ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace va avea loc pe 10 decembrie 2025 la Oslo. Rămâne incert dacă Machado va putea părăsi Venezuela în siguranță pentru a primi premiul în persoană.

Nota: Premiul Nobel pentru Pace este decernat de un comitet format din cinci membri, aleși pentru un mandat de șase ani de Parlamentul norvegian (Stortinget). Nominalizările rămân secrete timp de 50 de ani, iar procesul de deliberare este confidențial. Premiul pentru anul 2025 a fost selectat din 338 de candidați – 244 persoane fizice și 94 organizații.