Pesimism record: Românii văd 2026 mai rău decât 2025 – Sondaj șocant IRES

Un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în decembrie 2025 dezvăluie un nivel alarmant de pesimism la nivel național: aproape jumătate dintre români (aproximativ 48-50%) anticipează că anul 2026 va fi mai rău pentru țară decât 2025, în timp ce doar 27% cred că va fi mai bun. În contrast, la nivel personal, 39% se așteaptă la un an mai bun, ilustrând o ruptură profundă între speranțele individuale și neîncrederea în evoluția colectivă. Economia – cu inflația și costurile vieții – rămâne principala sursă de anxietate, îngrijorând în mare și foarte mare măsură peste 70% dintre respondenți, urmată de instabilitatea politică internă și internațională.

Sondajul, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.012 persoane adulte (metoda CATI, marjă de eroare ±3,1%), surprinde trecerea de la un 2025 perceput ca an al rezistenței și adaptării la un 2026 dominat de speranță prudentă personală, dar pesimism colectiv accentuat.

Diferența șocantă: Optimism personal vs. pesimism național

• La nivel personal:

  • 39% anticipează un an mai bun (16% „mult mai bun”, 23% „puțin mai bun”);

  • 32% cred că va fi la fel ca 2025;

  • 28% se tem de un an mai rău (15% „puțin mai rău”, 13% „mult mai rău”).

  Aceasta indică o ieșire parțială din pesimismul anterior, cu accent pe stabilitate individuală.

• La nivel național:

  • Doar 27% văd un an mai bun pentru România;

  • Aproape jumătate (44-50%) cred că va fi mai rău, dintre care o treime anticipează un an „mult mai rău”;

  • Restul estimează stagnare.

Sociologul Dan Jurcan, coordonatorul studiului, explică: „Românii nu cer transformări spectaculoase, ci costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, reducerea conflictelor economice și sociale. Optimismul personal riscă să rămână izolat fără încredere în viitorul colectiv.”

Principalele îngrijorări pentru 2026: Economia detașat pe primul loc

Peste 70% dintre români sunt îngrijorați în mare/foarte mare măsură de:

• Inflație și costurile vieții (73%);

• Situația politică internă (peste 50%);

• Situația politică internațională (peste 50%);

• Sănătatea personală și a familiei (importantă, dar secundară);

• Stabilitatea locului de muncă (îngrijorare redusă).

În plan extern, 48% cred că războiul din Ucraina va continua la fel, 20% se tem de extindere în Europa, doar 10% văd un final favorabil Ucrainei.

Ce așteaptă românii de la autorități și de la viață în 2026

Nevoi personale principale:

• Sănătate mai bună (25%);

• Stabilitate financiară (24%);

• Mai puțin conflict social (19%);

• Mai puțin stres și loc de muncă sigur (câte 7%).

Priorități pentru Guvern:

• Reducerea prețurilor (25%);

• Combaterea corupției (23%);

• Creșterea salariilor (18%);

• Investiții în sănătate (10%);

• Îmbunătățirea educației (8%);

• Siguranță și apărare (7%).

Totuși, încrederea este minimă: trei sferturi (75%) au puțină sau deloc încredere că Guvernul va reduce deficitul bugetar în următorii ani, în pofida măsurilor de austeritate.

Contextul: De ce pesimismul persistă?

După un 2025 marcat de sacrificii (creșteri de taxe, înghețări salariale), românii resimt presiunea scumpirilor de la 1 ianuarie 2026 (accize, impozite locale, taxe pe colete). Sondajul reflectă o neîncredere profundă în capacitatea statului de a livra rezultate, amplificată de instabilitate regională și tensiuni interne.

IRES concluzionează că 2026 este perceput ca un an al speranței condiționate: stabilitate, nu progres accelerat. Fără măsuri concrete împotriva costului vieții și corupției, pesimismul național riscă să erodeze și optimismul personal.