Percheziții în cazul falimentului Euroins: Ancheta Parchetului General dezvăluie o schemă complexă de devalizare a celui mai mare asigurator RCA din România

Zece foști directori, vizați într-un dosar de delapidare și gestiune frauduloasă – Compania ar fi respins peste 5.800 de dosare de daună în mod neîntemeiat și ar fi ascuns aproape 37.000 de litigii de la ASF

București, 26 noiembrie 2025 – Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au coordonat miercuri dimineață percheziții domiciliare în 12 locații din București și două din Târgu Mureș, într-un dosar care vizează falimentarea Euroins România, cel mai mare asigurator RCA din țară până în momentul colapsului său. Acțiunea marchează o nouă etapă în investigarea unuia dintre cele mai grave scandaluri financiare din sectorul asigurărilor din România.

Zece persoane din conducere, sub lupa procurorilor

Percheziții le vizează pe zece persoane fizice care au deținut funcții de conducere executivă în cadrul Euroins, precum și sediile unor persoane juridice aflate sub controlul acționarilor bulgari ai societății. Cercetările penale se concentrează pe activitatea desfășurată în intervalul 2017-2023, perioada în care compania și-a consolidat poziția de lider pe piața RCA, dar și-a săpat propria groapă financiară.

Factorii decidenți de la nivelul patronatului bulgar al Euroins S.A., alături de persoane din conducerea din România și entități afiliate, sunt acuzați că au „creat, conceput, aplicat și coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei", potrivit Ministerului Public. Scopul final al acestui demers ar fi fost „decapitalizarea societății prin reducerea drastică a disponibilităților bănești și patrimoniului aflat la dispoziția acesteia."

Schema frauduloasă: vânzare de polițe ieftine, fără intenția de a plăti despăgubirile

Din coroborarea întregului material documentar existent rezultă că principalul motiv pentru care factorii decidenți de la nivelul patronatului societății Euroins România au dispus continuarea activității în aceste condiții a fost „acela de a dispune discreționar de activele societății prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entități externe aflate sub controlul acestora", se precizează în comunicatul emis de Ministerul Public.

Schema era simplă, dar devastatoare: Euroins vindea polițe RCA la prețuri extrem de mici – adesea cu jumătate față de concurenți – pentru a încasa cât mai mulți bani rapid, fără vreo intenție reală să asigure plata despăgubirilor. Banii încasați de la clienți au fost „redirecționați către alte entități aflate sub controlul acționarilor bulgari", în timp ce societatea din România acumula datorii uriașe față de asigurați.

Această practică a fost însoțită de o „politică sistematică de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat" și de transmiterea unor „raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)".

Peste 5.800 de dosare respinse în mod fraudulos

Una dintre cele mai grave acuzații se referă la diminuarea, subevaluarea și neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați. Controlul derulat de ASF pentru perioada 2000-2021 a scos la iveală că un fost director al Direcției Daune din cadrul Euroins a respins în mod neîntemeiat peste 5.800 de dosare de daună, cu obligații de peste 60 de milioane de lei, fără o analiză temeinică.

Mai mult, societatea nu a raportat ASF un număr real de litigii, ascunzând 36.707 dosare, dintre care 20.268 aveau ca obiect executări silite și 16.439 reprezentau cereri de despăgubire. Această politică a generat penalități colosale (0,2% pe zi de întârziere) și a diminuat semnificativ patrimoniul companiei prin cheltuieli de executare silită.

Sumele estimate în categoria penalităților rezultate din inventarierea dosarelor de daună care s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată la data deschiderii procedurii de faliment se ridicau la peste 301 milioane de lei.

Rezerve tehnice subeva luate dramatic: deficit de peste 1 miliard de lei

ASF a constatat o „subadecvare" cronică a rezervei de daună avizată (RCA), cu deficite masive: 418 milioane lei în 2021, 235 milioane lei în martie 2022 și 236 milioane lei în iunie 2022.

La data deschiderii procedurii de faliment, rezerva RBNS (Reserved But Not Settled – acea parte din rezerva de daune care acoperă dosarele deja declarate, dar neplătite) ar fi trebuit să fie de 1,7 miliarde lei, dar era de doar 683 milioane lei, rezultând o subadecvare de peste 1 miliard de lei.

Conform raportului privind cauzele și împrejurările care au generat falimentul, evidențele societății consemnau la data de 9 iunie 2023 o rezervă RBNS de doar 683 milioane lei, față de 1,7 miliarde lei cât ar fi fost necesar – o diferență catastrofală de peste un miliard de lei.

Controlul ASF: opt acțiuni de supraveghere, un deficit de 2,19 miliarde lei

În intervalul 2020-2023, activitatea Euroins România a fost obiectul a opt acțiuni de control ale ASF. Dintre acestea, în cadrul ultimelor șapte controale, s-a constatat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare.

Între februarie 2020 și ianuarie 2023, Autoritatea a aplicat Euroins 26 de sancțiuni, soldate cu amenzi totale de peste 16 milioane de lei, rezultate din 17 acțiuni de control. Toate sancțiunile aplicate de ASF societății Euroins România au fost confirmate, pe fond sau definitiv, de instanțele de judecată.

Controalele au relevat un deficit de capital de 2,19 miliarde lei, ceea ce a condus la retragerea autorizației de funcționare în martie 2023 și la constatarea stării de insolvență a companiei.

Contractul de reasigurare fraudulos: 1,5 miliarde lei deturnate

În fața iminenței falimentului, acționarii CAM și BKI, cu sprijinul subordonaților, ar fi pus în aplicare un mecanism sofisticat de externalizare a resurselor financiare. Aceasta a implicat încheierea unui „nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată" – EIG Re, înregistrată în Bulgaria – pe care o controlau indirect.

Acordul conținea o clauză abuzivă ce prevedea reținerea integrală a primelor de reasigurare, fără rambursare către Euroins România, deturnând astfel 1,5 miliarde de lei din activele financiare ale societății (disponibilități în conturi, titluri de valoare și creanțe recuperabile din reasigurări).

Intenția frauduloasă a fost de a însuși activele Euroins în interesul acționarilor majoritari, în detrimentul direct al asiguraților și creditorilor. Clauza contractuală abuzivă prevedea că, dacă societatea era plasată sub orice formă de administrare de către un organism de reglementare, obligațiile reasigurătorului încetau, iar toate primele erau păstrate de reasigurător – practic, o metodă de a scoate banii din companie înainte de colaps.

Împrumuturi către entități afiliate, niciodată recuperate

Un al treilea palier al schemei infracționale ar fi constat în încheierea unor operațiuni financiare reglementate cu rea-credință. În perioada decembrie 2020 – 2023, deși Euroins se afla în incapacitate vădită de a-și achita obligațiile, zeci de milioane de lei au fost mobilizate pentru acordarea de împrumuturi către entități afiliate, a căror rambursare nu a mai fost solicitată.

Toate aceste operațiuni, derulate cu „entități afiliate aflate sub controlul direct sau indirect al acelorași asociați", ar fi generat o prejudiciere gravă a societății Euroins cu suma totală de peste 75 de milioane de lei.

Istoricul colapsului: de la lider de piață la faliment

Euroins România a fost, până în martie 2023, cel mai mare jucător din piața de asigurări auto RCA din România. Compania și-a construit dominația pe piață prin practicarea celor mai mici prețuri, adesea la jumătate față de concurenți, câștigând rapid cotă de piață, dar fără a avea acoperire reală (capital) pentru plata despăgubirilor.

Structura portofoliului de asigurări, dominată în proporție de peste 95% de polițe RCA, a contribuit la dezechilibrul financiar al societății, rata combinată a daunelor depășind constant pragul de 100% – ceea ce înseamnă că societatea plătea mai mult în daune decât încasa din prime.

Pe 17 martie 2023, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis să retragă autorizația de funcționare a societății Euroins România, constatând indiciile stării de insolvență a companiei. Pentru restabilirea cerinței de capital de solvabilitate (SCR) era nevoie de fonduri în cuantum de 2,19 miliarde lei, iar pentru acoperirea MCR (Minimum Capital Requirement) fonduri în cuantum de 1,75 miliarde lei.

Pe 9 iunie 2023, Tribunalul București a dispus deschiderea procedurii falimentului societății Euroins România Asigurare Reasigurare S.A., iar pe 11 februarie 2025, Curtea de Apel București a respins definitiv apelul formulat de Euroins, consolidând falimentul.

Impactul asupra asiguraților: peste 238.000 de cereri de plată

Colapsul Euroins a avut un impact devastator asupra zecilor de mii de asigurați și păgubiți. Până în iunie 2023, la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) ajunseseră aproximativ 92.000 de cereri de plată din partea creditorilor, din care peste 50.000 fuseseră și înregistrate.

Numărul cererilor de plată a crescut dramatic până la finalul anului 2024, ajungând la peste 238.000. Pentru peste 72.000 dintre acestea au fost efectuate plățile, conform datelor comunicate de FGA în februarie 2025. Astfel, peste 165.000 de foști asigurați și păgubiți ai Euroins își așteaptă încă sumele solicitate, majoritatea pentru polițe RCA.

Polițele de asigurare emise de Euroins au încetat de drept pe 8 decembrie 2023, iar șoferii au fost obligați să încheie noi asigurări obligatorii de răspundere civilă auto.

Costul falimentului: 250 de milioane de euro

Insolvența Euroins a costat aproximativ 250 de milioane de euro. FGA și Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) au intervenit pentru a acoperi plățile către asigurați, beneficiari și persoane păgubite, utilizând atât contribuții permanente (nerambursabile), cât și contribuții speciale (sub formă de împrumuturi).

Potrivit unui comunicat ASF din februarie 2025, până în octombrie 2025 Fondul de Garantare ar urma să plătească 80-85% din totalul cererilor de plată ale creditorilor City Insurance și Euroins. Restul plăților ar urma să fie făcute în prima jumătate a anului 2026.

Al doilea colaps major după City Insurance

Falimentul Euroins vine la doar doi ani după colapsul City Insurance, cel mai mare asigurator RCA din România la acel moment, pentru care ASF a retras licența de funcționare în septembrie 2021. Practicile celor două companii erau asemănătoare: câștigarea unei cote cât mai mari de piață prin practicarea celor mai mici prețuri, fără a avea acoperire (capital).

Ambele cazuri ridică întrebări serioase despre capacitatea ASF de a supraveghea eficient piața asigurărilor și de a interveni la timp pentru a preveni astfel de colapsuri. Deși ASF a aplicat numeroase amenzi și sancțiuni, acestea nu au fost suficiente pentru a opri devalizarea sistematică a companiilor, iar intervenția decisivă a venit prea târziu, după ce prejudiciile erau deja imense.

Acuzațiile penale: delapidare, gestiune frauduloasă și spălare de bani

Cauza penală instrumentată de Parchetul General are ca obiect infracțiuni de:

• Delapidare cu consecințe deosebit de grave

• Gestiune frauduloasă

• Spălare de bani

• Prezentarea cu rea-credință de date neadevărate privind condițiile economice și juridice ale societății

Procurorii urmează să stabilească responsabilitățile individuale ale fiecărei persoane din conducerea Euroins și să demonstreze modul în care schema frauduloasă a fost concepută și implementată pe parcursul mai multor ani.

Un pattern care se repetă: lecții neinvățate

Cazurile City Insurance și Euroins demonstrează existența unui model de business toxic în piața asigurărilor RCA din România: companii care atrag clienți prin prețuri nesustenabil de mici, acumulează rapid cote mari de piață, dar nu constituie rezerve adecvate pentru plata daunelor, în timp ce externalizează resursele financiare către entități afiliate.

Acest pattern ridică întrebări fundamentale despre:

1. Eficiența supravegherii – De ce ASF nu a intervenit mai devreme, deși a efectuat numeroase controale?

2. Protecția consumatorilor – De ce sistemul permite companiilor să opereze ani de zile cu deficite masive de capital?

3. Răspunderea penală – Vor fi trași la răspundere nu doar directorii companiilor, ci și cei care au facilitat sau au închis ochii la aceste practici?

4. Reformarea sistemului – Ce măsuri structurale sunt necesare pentru a preveni repetarea acestor scenarii?

Perspective și următorii pași

Percheziții le de miercuri marchează începutul unei anchete penale complexe care ar putea dura luni sau chiar ani. Procurorii vor trebui să demonstreze nu doar existența schemei frauduloase, ci și intenția deliberată a fiecărei persoane implicate de a prejudicia societatea și asigurații.

În același timp, zecile de mii de asigurați și păgubiți continuă să aștepte despăgubirile, depinzând de capacitatea Fondului de Garantare a Asiguraților de a procesa și plăti cererile. Pentru mulți dintre ei, așteptarea s-a întins pe ani de zile, adăugând frustrare la prejudiciul financiar deja suferit.

Cazul Euroins rămâne un exemplu elocvent al modului în care lipsa de supraveghere eficientă, corupția și lăcomia pot distruge o companie întreagă, lăsând în urmă mii de victime și costuri uriașe pentru întreaga societate.

Ancheta continuă, iar procurorii urmează să finalizeze urmărirea penală și să stabilească care dintre persoanele implicate vor fi trimise în judecată pentru rolul lor în unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din sectorul asigurărilor din România.