Oligarh rus sub sancțiuni internaționale, cercetat în România pentru obținerea frauduloasă de acte de identitate. Sunt vizați de anchetă și directori LukOil România, cetățenii ruși Alexey Kovalenko și Alexey Vointsev

Kirill Seleznev, fost membru în conducerea gigantului Gazprom Neft, se află printre cele aproape 300 de persoane vizate de ancheta Parchetului General privind eliberarea ilegală de documente românești. Ar fi vizați și Alexey Kovalenko, împreună cu Alexey Vointsev.

București, 25 noiembrie 2025 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a desfășurat marți dimineață percheziții în mai multe locații din Suceava și din două sectoare ale Capitalei, în cadrul unei anchete de amploare privind obținerea frauduloasă a actelor de identitate românești. Printre persoanele vizate se numără Kirill Seleznev, om de afaceri rus în vârstă de 51 de ani, fost membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft și aflat în prezent pe listele de sancțiuni impuse de state occidentale.

Ancheta, care vizează aproape 120 de persoane urmărite penal pentru utilizarea de certificate de cetățenie falsificate, face parte dintr-o investigație mai amplă ce implică aproximativ 300 de cetățeni ruși care ar fi obținut ilegal documente de identitate românești în ultimii ani, potrivit informațiilor obținute de G4Media.ro.

Cum a obținut Seleznev actele românești

Potrivit surselor judiciare citate de G4Media.ro, Kirill Seleznev ar fi primit prima carte de identitate românească la finalul anului 2023 de la Serviciul de Evidență a Populației Bucecea, din județul Botoșani – instituție unde, în anul următor, anchetatorii au efectuat mai multe percheziții în încercarea de destructura o rețea transfrontalieră acuzată că mituia funcționari pentru eliberarea ilegală a actelor.

În 2024, omul de afaceri și-ar fi preschimbat buletinul în Sectorul 3 al Capitalei, unul dintre punctele unde s-au desfășurat percheziții și marți. Ulterior, în iunie 2025, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Sector 6 a solicitat anularea actelor de naștere atât pentru Seleznev, cât și pentru doi membri ai familiei sale. Dosarul are termen la Judecătoria Sectorului 6 pe 12 decembrie.

Dintr-o decizie a instanței din 7 noiembrie 2025, precum și din comunicatul transmis de Parchetul General, reiese că Seleznev nu a fost vreodată în România, nu a solicitat cetățenia și nu a depus jurământul necesar acordării acesteia. El s-ar încadra astfel în categoria celor care au depus la Serviciul de Evidență a Populației Bucecea, prin intermediul unui mandatar, un certificat de cetățenie fals, pretins a fi emis de un consulat românesc din străinătate.

Profilul lui Kirill Seleznev: de la Gazprom la listele de sancțiuni

Kirill Gennadievich Seleznev a fost o figură importantă în structura gigantului energetic rus Gazprom. Din aprilie 2002, a condus Departamentul pentru Marketing și Procesarea Gazului și Hidrocarburilor Lichide al Gazprom, devenind membru al Comitetului de Management al companiei în septembrie același an. Din martie 2003, a fost director general al Mezhregiongaz LLC, o subsidiară cheie a Gazprom care gestionează companiile regionale de distribuție a gazelor.

În 2019, Seleznev a fost eliberat din funcția sa la Gazprom Mezhregiongaz în contextul unui amplu scandal de corupție care a zguduit compania. La acel moment, presa rusă și internațională raporta despre presupuse scheme frauduloase prin care ar fi fost deturnate fonduri din companie, inclusiv prin tranzacții cu acțiuni ale Gazprom Neftekhim Salavat, unul dintre cele mai mari complexe petrochimice din Rusia.

În mai 2023, Seleznev a fost desemnat pe listele de sancțiuni ale Marii Britanii, SUA și Australiei. În actualizările din aprilie 2025, numele său apărea cu următoarea descriere oficială: "Membru al Consiliului de Administrație al Gazprom Neft · Conducerea superioară a companiilor de stat (...) Implicat în scheme de corupție ale PJSC Gazprom și ale filialelor sale. A participat la formarea unor surse de venit corupte pentru Vladimir Putin și cei mai apropiați asociați ai săi."

Tentativa de evitare a sancțiunilor

Surse judiciare citate de presa românească susțin că Seleznev ar fi încercat să folosească actele românești pentru a evita sancțiunile – inclusiv restricțiile de călătorie – care i-au fost impuse încă din 2023, înainte ca acesta să obțină cartea de identitate la Bucecea. Documentele românești i-ar fi permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene și să ocolească măsurile restrictive impuse după invazia rusă în Ucraina.

Recent, în martie 2025, Procuratura Generală a Rusiei l-a acuzat pe Seleznev, alături de Alexei Mityushov, de deturnarea a cel puțin 150 de miliarde de ruble de la Gazprom Neftekhim Salavat. În mai 2025, o instanță din Sankt Petersburg a recuperat mai multe afaceri de la cei doi.

Ancheta de amploare: 300 de ruși, documente false și identități furate

Investigația Parchetului General relevă dimensiunile unui fenomen care a prosperat ani de zile, exploatând vulnerabilități sistemice grave în modul în care România eliberează documente de identitate.

Circa 300 de cetățeni ruși au obținut în perioada recentă documente de identitate românești în mod fraudulos, potrivit unei surse din cadrul Poliției de Frontieră. Majoritatea acestora sunt oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin sau infractori care doresc să-și ascundă identitatea și să evite sancțiuni sau mandate de urmărire internațională.

Metoda principală folosită de aproximativ 280 de persoane a constat în prezentarea unor certificate de cetățenie românească false, presupus emise de consulate românești din străinătate, în special din Rusia și Turcia. Pe baza acestor documente false, aceștia au obținut buletine și pașapoarte românești, deși nu au călcat niciodată în România și nu cunosc limba română.

Există însă și aproape 20 de cazuri deosebit de grave în care cetățeni ruși ar fi primit documente românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după invazia Rusiei din februarie 2022. Printre aceștia se numără un traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească, care a fugit ulterior în Spania folosind documentele românești.

Vulnerabilitatea care a permis frauda: lipsa bazei de date centralizate

Fenomenul a fost posibil datorită unei vulnerabilități critice în sistemul românesc de gestionare a cetățeniei: România nu dispune de o bază de date electronică națională cu certificatele de cetățenie la care funcționarii locali să aibă acces pentru verificare.

Acest vid instituțional a permis rețelelor infracționale să prezinte certificate false la serviciile de evidență a populației, fără ca funcționarii să poată verifica autenticitatea acestora într-un sistem centralizat. Fraudatorii au profitat astfel de lipsa unei infrastructuri IT integrate, o problemă recunoscută de specialiști drept una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sistemului administrativ românesc.

Prețurile și complicii: mită între 15.000 și 40.000 de euro

Potrivit surselor judiciare, prețul pentru obținerea unui buletin românesc cu documente false se situa între 15.000 și 40.000 de euro per persoană. O parte din acești bani ar fi ajuns la funcționari din cadrul unor Servicii de Evidență a Populației și Stare Civilă din nordul țării, în special din județele Suceava, Botoșani și Vaslui.

Parchetul General a efectuat în ultimele luni percheziții la serviciile din Bucecea, Vârfu Câmpului, Săveni, Câmpulung Moldovenesc, Dumbrăveni și Huși. În noiembrie 2024, la unele dintre aceste servicii, suspecții au fost acuzați de corupție și fals, luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, precum și fals în înscrisuri oficiale.

În comunicatul oficial, Parchetul General a precizat că "beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor."

Acorduri de recunoaștere a vinovăției și extinderea anchetei

Parchetul General a încheiat până în prezent patru acorduri de recunoaștere a vinovăției cu cetățeni români și ucraineni implicați în obținerea ilegală a documentelor, pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită și complicitate la fals informatic.

Ancheta s-a extins și față de proprietarii imobilelor care au luat în spațiu cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, precum și față de funcționarii publici cu privire la noi acte materiale. În alte două dosare, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale împotriva a 96, respectiv 23 de persoane suspectate că au folosit certificate de cetățenie falsificate pentru a obține acte românești.

Rolul Primarului Sectorului 6 în declanșarea anchetei

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat că ancheta Parchetului General a fost declanșată după ce a aflat despre această situație în 2024, când a schimbat fosta conducere de la Evidența Persoanelor.

"Iar cea nouă mi-a adus la cunoștință unele inadvertențe în ceea ce privește documentele de stare civilă depuse. Directorul General al Direcției Locale de Evidență a Persoanelor a sesizat organele de cercetare din cadrul Poliției Naționale, în urma dispoziției pe care i-am dat-o în decembrie 2024. În luna noiembrie 2024, am dispus ca lucrătorii de la starea civilă să verifice integral documentele depuse de către cetățenii moldoveni, ucraineni și ruși pentru transcrierea actelor de stare civilă în urma dobândirii cetățeniei române", a afirmat Ciucu.

Ulterior, ancheta a fost extinsă la toate structurile de evidență din București, dar și din țară.

Implicații de securitate națională

Majoritatea celor aproximativ 300 de ruși care au beneficiat de acte de identitate românești obținute ilegal sunt considerați indivizi periculoși sau proximi intereselor Kremlinului. O parte dintre ei ar fi fost deja dați în consemn la Poliția de Frontieră, însă instituția a comunicat că informațiile referitoare la consemne sunt destinate exclusiv structurilor interne ale Ministerului Afacerilor Interne și autorităților statului responsabile cu securitatea națională, "acestea nefiind destinate publicității".

Cazul ridică întrebări grave privind modul în care astfel de persoane au putut obține documente românești și, implicit, acces liber în spațiul Schengen, într-un context geopolitic marcat de tensiuni majore între Occident și Rusia. Documentele românești obținute fraudulos au permis acestor persoane să ocolească sancțiunile internaționale, să călătorească liber în Uniunea Europeană și să-și ascundă identitatea reală.

Un sistem fragil care necesită reforme urgente

Ancheta în curs scoate la lumină deficiențele grave ale sistemului administrativ românesc în domeniul gestionării cetățeniei și al documentelor de identitate. Lipsa unei baze de date centralizate cu certificatele de cetățenie, absența unor mecanisme eficiente de verificare a autenticității documentelor și corupția din rândul funcționarilor publici au creat un teren fertil pentru aceste scheme frauduloase.

Specialiștii în securitate atrag atenția că România a devenit, în ultimii ani, o poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru persoane cu probleme penale sau aflate sub sancțiuni internaționale, fenomen facilitat de vulnerabilitățile sistemice și de toleranța instituțională.

Sursele judiciare mai semnalează și faptul că procurorii nu pot cere judecătorilor interceptări în dosare în care este cercetată infracțiunea de falsificare a actelor de identitate, deoarece această infracțiune este pedepsită cu mai puțin de cinci ani de închisoare – o altă cauză favorizantă pentru proliferarea rețelelor de infractori care obțin documente false.

Până la momentul publicării acestui articol, Parchetul General nu a răspuns solicitărilor privind stadiul exact al anchetei și numărul total de persoane vizate.

Cazul Kirill Seleznev și al celorlalți aproximativ 300 de cetățeni ruși care au obținut ilegal documente românești reprezintă unul dintre cele mai grave scandaluri de securitate și corupție din ultimii ani, relevând necesitatea urgentă a unor reforme profunde în sistemul administrativ românesc și a implementării unor mecanisme eficiente de control și verificare a documentelor de identitate.