Ministrul Finanțelor, avertisment sever: „Analizele agențiilor de rating nu arată deloc bine." Leul atinge minimul istoric de 5,20 lei/euro

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis luni un avertisment explicit: criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD-AUR deteriorează în timp real imaginea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating internaționale. În aceeași zi, leul a atins cel mai slab nivel din întreaga sa istorie față de euro, cu un curs oficial BNR de 5,1998 lei/euro — cu mai bine de 2% sub nivelul de la începutul anului.

Context: criza politică se traduce imediat în cifre

Declarațiile lui Nazare vin cu 24 de ore înainte de votul crucial din Parlamentul României asupra moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan, programat marți, 5 mai, de la ora 11:00. Piețele financiare nu au așteptat rezultatul.

Banca Națională a României a anunțat luni, 4 mai, un curs oficial de 5,1998 lei pentru un euro — cel mai slab nivel din istoria monedei naționale. Creșterea a fost de 5,81 bani față de ultima cotație a săptămânii trecute, când euro fusese stabilit la 5,1417 lei.

Față de nivelul de la începutul anului, când euro se tranzacționa la 5,09 lei, creșterea din ultimele 14 zile depășește 2%, reflectând reacția directă a investitorilor la incertitudinea politică. Pe piața interbancară, euro a atins și a depășit pragul de 5,20 lei.

Ce înseamnă pentru români? Un curs mai slab al leului scumpește importurile — de la carburanți la produse alimentare și echipamente industriale — și majorează costul datoriei publice denominate în euro. În condițiile în care România are un deficit bugetar structural ridicat și se împrumută constant de pe piețele externe, fiecare punct de depreciere are un efect concret asupra bugetului.

Ce a spus Nazare

Semnalele pozitive — înainte de criză

Ministrul Finanțelor a prezentat mai întâi datele care arătau o îmbunătățire a situației economice: deficitul de cont curent a crescut cu doar 3,4% în 2025, față de 34,4% în 2024; deficitul balanței comerciale de bunuri a încetinit de la o creștere de 14% în 2024 la 1,4% în 2025; iar investițiile străine directe au urcat în 2025 la 8,1 miliarde de euro.

Aceste evoluții reprezentau, în opinia sa, semnale concrete că politica de ajustare fiscal-bugetară funcționa — un argument central pentru susținerea programului de reforme al Guvernului Bolojan.

Turbulențele care anulează progresul

„Asta nu înseamnă că suntem într-o situație care să ne bucure astăzi, pentru că turbulențele de pe piață, de presiune asupra cursului, și turbulențele politice care induc creșteri de dobânzi la titluri de stat evident nu sunt pozitive, dar este păcat, ne îndreptăm în direcția bună", a declarat Nazare.

Dobânzile: saltul concret

Ministrul a furnizat cifre concrete privind evoluția dobânzilor la titlurile de stat românești: dacă în februarie România se împrumuta la scadența de 10 ani cu dobânzi de 6,2–6,3%, astăzi dobânzile la 10 ani au ajuns la 7,3–7,4%, iar la 5 ani la 7%. Nazare a precizat că o primă creștere importantă a venit odată cu izbucnirea conflictului din Iran, după care turbulențele politice interne au acutizat și mai mult situația.

Diferența de aproape un punct procentual față de luna februarie nu este un detaliu tehnic — ea se traduce direct în sute de milioane de lei costuri suplimentare anuale pentru serviciul datoriei publice, la fiecare nouă tranșă de împrumut contractată de stat.

Agențiile de rating: îngrijorare activă

„Toate veștile și perspectivele, comentariile în ochii și în analizele agențiilor de rating și ale investitorilor nu arată deloc bine. Există îngrijorări. Eu am discutat în ultimele săptămâni pe larg cu agențiile de rating și am încercat să le transmit un mesaj care să calmeze lucrurile, care să transmită că direcția noastră de ajustare fiscal-bugetară va continua, că angajamentele luate în privința PNRR vor continua, și că acest lucru este demonstrabil faptic", a declarat ministrul.

Declarația confirmă că agențiile de rating — Moody's, S&P și Fitch — analizează activ situația României în contextul crizei politice. România are în prezent un rating de credit la limita inferioară a categoriei „investment grade" (BBB−/Baa3), cea mai vulnerabilă poziție. O retrogradare la statutul „junk" ar declanșa automat retragerea unor categorii întregi de investitori instituționali care au restricții regulatorii privind activele sub investment grade — cu efecte în cascadă asupra costului de finanțare și asupra cursului de schimb.

Analistul economic Cristian Păun a avertizat că există un risc real ca România să ajungă în categoria junk, ceea ce ar face imposibilă acoperirea cererilor de retragere a valutei și ar putea duce cursul euro la 7–8 lei pe termen mai lung. Analistul Adrian Negrescu a avertizat că în următoarele săptămâni cursul ar putea ajunge la 6 lei.

Cel mai grav risc: semnalul de schimbare de direcție

„Sunt costuri complexe. Nu e doar un cost financiar, e un cost și de întârziere a proiectelor, a investițiilor, e un cost mult mai larg decât un simplu cost financiar. Există și un cost financiar, dar cel mai grav lucru care se poate întâmpla este acest semnal că România își schimbă traiectoria economică, își schimbă atitudinea legată de traiectoria asumată deja și exact acest lucru trebuie să-l evităm", a conchis Nazare.

Avertismentul vizează direct scenariul în care moțiunea trece și PSD revine la guvernare — o revenire care ar semnala piețelor internaționale că angajamentele de consolidare fiscală asumate față de Comisia Europeană și de agențiile de rating ar putea fi abandonate.

De ce contează: PNRR și condiționalitățile europene

România are de accesat în continuare miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiționate de îndeplinirea unor jaloane precise de reformă structurală — inclusiv reforma companiilor de stat, listarea la bursă a unor pachete de acțiuni, și reducerea deficitului bugetar. Tocmai aceste jaloane se află în centrul disputei politice: moțiunea de cenzură PSD-AUR atacă explicit intenția Guvernului Bolojan de a lista pachete din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank sau Aeroporturile București.

Dacă o nouă guvernare ar frâna sau inversa aceste reforme, Comisia Europeană ar putea suspenda tranșe din PNRR — un scenariu care ar agrava suplimentar presiunea pe finanțele publice și pe credibilitatea externă a României.

Reacția președintelui

Nicușor Dan a îndemnat luni la calm, catalogând deprecierea leului drept o reacție previzibilă a pieței la incertitudinea politică. El a subliniat că România va continua să mențină direcția occidentală, indiferent de rezultatul votului de marți. Declarația a venit în contextul în care piața pare să nu împărtășească același calm — euro continuând să testeze pragul de 5,20 lei pe piața interbancară.

Votul din Parlament are loc marți, 5 mai, de la ora 11:00. Rezultatul lui va fi citit nu doar în Parlamentul de pe Dealul Mitropoliei, ci și pe birourile analiștilor de la Moody's, S&P și Fitch.