Timp de citire: 4 minute
O mutare rapidă dintr-o companie de stat strategică în mediul privat ridică întrebări privind legăturile dintre stat, companii energetice și marile interese de afaceri
Károly Borbély, fostul director general al Hidroelectrica — cel mai mare producător de energie electrică din România — s-a alăturat recent grupului de firme controlat de Ion Ţiriac.
Mișcarea, confirmată de surse din mediul de afaceri și vizibilă în profilul său LinkedIn, marchează trecerea acestuia în Consiliul de Supraveghere al Ţiriac Group, la doar câteva săptămâni după plecarea sa de la compania de stat.
Borbély a părăsit funcția de CEO pe 19 septembrie 2025, într-un moment tensionat pentru companie, când Comisia Europeană blocase 228 milioane de euro din PNRR – componenta Energie, jalonul 121 – invocând deficiențe în guvernanța corporativă a Hidroelectrica. Decizia de încetare „de comun acord” a contractelor sale și ale CFO-ului Marian Fetița a venit după luni de presiuni privind transparența procesului de selecție și rolul politicului în conducerea companiilor de stat.
Borbély a declarat la momentul respectiv că „plecarea nu are legătură cu vreo vină personală” și că Hidroelectrica „rămâne o companie solidă, cu dividende de peste 8% și perspective de investiții de peste 500 milioane € în 2025”. Cu toate acestea, demisia sa tardivă a amplificat temerile că România ar putea pierde până la 16 milioane de euro din cauza întârzierilor în aplicarea reformelor cerute de Bruxelles.
Potrivit Ziarului Financiar, Borbély figurează în prezent ca membru în Consiliul de Supraveghere al Ţiriac Group, conglomerat ce reunește afaceri din domenii precum auto, imobiliar, servicii financiare și retail de lux. Grupul anunțase anterior, în 2023, achiziția directă și indirectă a unui pachet de circa 5% din acțiunile Hidroelectrica, prin intermediul unor vehicule de investiții.
Această „relocare” profesională a fost interpretată de o parte a presei ca o mișcare strategică menită să consolideze influența mediului privat asupra unei companii energetice considerate „vacă de muls” de către cercurile politice și economice. Într-o piață în care dividendele și contractele Hidroelectrica atrag constant interese, apropierea dintre fostul management al companiei și grupuri de investiții care dețin acțiuni în aceeași entitate ridică, inevitabil, semne de întrebare.
Născut în 26 iulie 1976, în Hunedoara, Károly Borbély are o carieră de peste două decenii în energie și administrație publică. A fost anterior secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, apoi a condus divizii de strategie și dezvoltare în companii din domeniul energetic. În fruntea Hidroelectrica, a supervizat perioada de listare la bursă, una dintre cele mai mari din istoria pieței românești de capital, care a dus la o capitalizare de peste 11 miliarde de euro și la un free-float de aproximativ 20%.
În 2024, compania raporta profituri record și distribuia dividende substanțiale către acționari, inclusiv statul român.
Mutarea lui Borbély la Ţiriac Group se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă: migrarea executivilor din companii de stat către grupuri private cu interese directe în aceleași domenii. În trecut, figuri-cheie precum Viorel Cerchez – fost director în grupul Ţiriac – au fost numite în poziții de achiziții la Hidroelectrica, iar în sens invers, mai mulți foști directori de stat au ajuns în structuri de consiliere privată.
Acest fenomen ridică întrebări legitime despre conflictul de interese, etica managerială și despre modul în care companiile de stat, generatoare de profituri uriașe, sunt gestionate într-un sistem care permite treceri rapide între administrație și business.
În lipsa unor reguli stricte privind perioada de „cooling off” (interdicția temporară de a ocupa poziții în sectorul privat cu legături directe cu activitatea anterioară), astfel de cazuri alimentează percepția publică potrivit căreia Hidroelectrica a devenit „sacul din care se hrănesc toți cei conectați politic sau economic”.
Deocamdată, nici Hidroelectrica, nici Ţiriac Group nu au emis comunicate oficiale privind natura colaborării cu Borbély. În paralel, Comisia Europeană a transmis Guvernului României că reforma guvernanței corporative trebuie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie 2025 pentru a debloca fondurile din PNRR.
În același timp, piața energetică românească se confruntă cu presiuni tot mai mari de investiții în regenerabile, iar stabilitatea conducerii Hidroelectrica devine o chestiune de încredere pentru investitori.
Hidroelectrica rămâne, pentru România, simbolul paradoxului dintre performanță și capturare. Este o companie profitabilă, eficientă tehnic, dar mereu vulnerabilă la influențe politice și interese private.
Când foști directori ajung în structuri ale unor grupuri care dețin acțiuni în compania pe care o conduceau, percepția publică nu mai poate fi separată de realitatea economică: statul pare să-și piardă controlul asupra propriilor active strategice.
Pentru investitori, astfel de mișcări sunt un semnal de incertitudine; pentru cetățeni, o confirmare că între putere, bani și energie, granițele sunt tot mai subțiri.
