Flota fantomă a Rusiei operează sub ochii autorităților române: Cum transportă Moscova petrolul prin Marea Neagră, ocolind sancțiunile occidentale

Investigația „România, te iubesc" dezvăluie operațiuni suspecte de transbordare în apele teritoriale românești, în timp ce autoritățile par să ignore prezența navelor rusești sancționate

București, 21 septembrie 2025 – În apele teritoriale românești se desfășoară operațiuni maritime suspecte care implică nava rusească Akar West, aflată pe lista internațională de sancțiuni, și alte tancuri petroliere care fac parte din așa-numita „flotă fantomă" a Rusiei. O investigație amplă a echipei „România, te iubesc" de la Pro TV dezvăluie cum Moscova reușește să transporte petrolul prin Marea Neagră, ocolind măsurile restrictive occidentale, sub privirea aparent indiferentă a autorităților române.

Operațiuni de transbordare la granița apelor teritoriale

Prima operațiune documentată a avut loc la începutul acestui an, când echipa de investigație a monitorizat o tranzacție între nava turcească HavvAna, care venea în portul Midia, și nava rusească Akar West. Analistul de informații Adrian Dorogan explică modul de operare: "Începând cu 31 ianuarie, HavvAna ajunge în locul respectiv și stă timp de câteva zile bune, dacă nu chiar este la limita apelor teritoriale românești și zona contiguă, zonă care poate să fie verificată de Poliția de frontieră, de autorități vamale, chiar și, bineînțeles, de armată, de forțele navale române."

Tancul petrolier Akar West este implicat în transportul produselor petroliere din porturile rusești de la Marea Neagră folosind practici înșelătoare și cu risc ridicat. Nava își schimbă constant managementul și operează sub pavilion Gambia, tactică tipică pentru navele din flota fantomă rusă.

Al doilea caz: Operațiunea cu nava Zambra

O altă operațiune suspectă a fost identificată în decembrie 2024, când aceeași navă Akar West, cu rezidență în portul rusesc Novorossiisk, a efectuat o operațiune de transbordare în proximitatea țărmului românesc cu petrolierul Zambra, sub pavilion Panama [în citatul următor este menționat „chinezesc” – neconcordanță în sursă].

"Aici avem un exemplu perfect de oprire a AIS-ului, a sistemului automat de identificare. Linia roșie reprezintă nava Zambra, este o navă sub pavilion chinezesc care apare instantaneu în Marea Neagră. Se întâlnește cu Akar West, lângă România, unde fac un transfer, un STS", explică Adrian Dorogan.

Zambra se află și ea pe lista de sancțiuni internaționale, iar operațiunea ridică întrebări serioase: "Se pare că aici e un triunghi al Bermudelor de România. Nimeni din Bulgaria sau România nu vede aceste nave?"

Ce este flota fantomă rusă și cum operează

Dragoș Tîrnoveanu, fondatorul platformei de analiză 45north, oferă contextul strategic: "Shadow fleet, Flota din umbră, este probabil cea mai importantă componentă a Rusiei, cel mai important vector de a acumula bani în visteria statului pentru a susține efortul de război."

După impunerea sancțiunilor, Sovcomflot, cea mai mare companie de transport maritim deținută de statul rus, a transferat zeci de nave către companii afiliate, inclusiv în jurisdicții străine. Această practică de „jonglare" constantă a navelor către companii conexe permite ca tancurile „reînregistrate" să continue să transporte produse petroliere rusești sub sancțiuni occidentale.

Riscurile pentru mediu și securitate

Tom Keatinge, directorul pentru Finanțe și Securitate de la Institutul Regal pentru Servicii Unite (RUSI) din Marea Britanie, avertizează asupra riscurilor: "Când am început să punem sancțiuni asupra petrolului în 2022, rușii au spus OK, ei bine, nu vom folosi asigurări occidentale, nu vom folosi nave înmatriculate în Occident. Vom crea o flotă cu totul nouă, așa-numita flotă Shadow, care este alcătuită din petroliere vechi fără controale adecvate și care prezintă daune uriașe mediului."

Expertul britanic subliniază gravitatea situației: "Dacă una dintre acele nave vechi s-a spart și s-a scufundat în largul coastei României, acesta este sfârșitul industriei voastre turistice."

Răspunsul evaziv al autorităților române

Florin Șincan, căpitan-șef al portului Midia, explică procedurile de control: "Înainte de a intra această navă, încă o dată se verifică un certificat al navei care se numește CESR. Se definește dacă nava și-a schimbat, de câte ori își schimbă pavilionul. Dacă acest certificat s-a modificat după începerea războiului și a sancțiunilor împotriva Rusiei, nava nu are acces în port."

Cu toate acestea, controlul se limitează la navele care încearcă să intre în port, nu și la cele care operează în apele teritoriale sau în zona contiguă. Căpitănia nu are atribuții de control în aceste zone, responsabilitatea revenind Poliției de Frontieră.

Reprezentanții Gărzii de Coastă spun că nu au remarcat incidente care să implice nava Akar West și nu au simțit nevoia să intervină, conform jurisdicției europene. Conducerea Autorității Navale Române a refuzat un interviu filmat, invocând interimatul.

Lipsa de coordonare instituțională

La nivelul guvernului există o Comisie Interinstituțională condusă de Cancelaria Primului Ministru care ar trebui să vegheze la aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. La solicitările echipei „România, te iubesc" pentru un interviu filmat despre modul în care România aplică aceste sancțiuni, nu s-a primit niciun răspuns.

ANR este condus de Dan Cătană, un fost șef de la Căpitănia Snagov, propulsat în funcție de gruparea Pandele din Ilfov, ceea ce ridică întrebări asupra competențelor și independenței instituției.

Legăturile cu afaceri dubioase din România

Investigația face legătura cu afaceri anterioare suspecte, inclusiv privatizarea Moldomin Moldova Nouă și implicarea companiei elvețiene Maneco AG cu subsidiare la Moscova. Unul dintre sârbii care reprezentau Maneco AG a fost dat în urmărire pentru corupție în România și este asociat cu Stephan Iovanovici, administratorul companiei pe care Oil Terminal a ales-o ca partener în proiectul cu bitum.

Sorin Ciutureanu, directorul general Oil Terminal, recunoaște preocupările: "În același timp au fost niște ruși arestați pe aeroportul din Otopeni în legătură cu MANECO. Pe aici e marea frică să nu cumva așa să fie un terminal de bitum, așa care are exclusivitate contractuală pe următorii 10-15 ani, cu destinația banilor necunoscută."

Contextul sancțiunilor și impactul economic

Sancțiunile internaționale împotriva Rusiei au ca scop diminuarea capacității Moscovei de a genera fonduri pentru a-și alimenta mașina de război. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, confirmă eficacitatea măsurilor: "Sancțiunile au afectat sever economia Rusiei. Dobânzile au ajuns la 20%, inflația a ajuns la 10%. Când vorbim direct cu partenerii care au comunicare cu Rusia, ei spun că principala îngrijorare a Rusiei este să scape de sancțiuni."

Al 19-lea pachet de sancțiuni și măsurile viitoare

Se pregătește un al 19-lea pachet de sancțiuni internaționale împotriva Rusiei care va conține și măsuri împotriva celor care fac tranzacții cu petrolierele din flota fantomă. Tom Keatinge subliniază importanța acestei lupte economice: "Rusia are nevoie de bani pentru a-și finanța războiul din Ucraina. Strânge acești bani, în special, prin vânzarea de petrol și gaze. Dacă putem reduce suma de bani pe care Rusia o strânge prin vânzarea de petrol și gaze, reducem banii pe care îi pot cheltui pe drone, rachete și tancuri."

Provocările de securitate pentru România

România continuă lucrările de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, un proiect de 2,5 miliarde de euro care va fi finalizat până în 2040 și va deveni cea mai mare concentrare de soldați din Europa de Est. Baza este legată strategic și logistic de portul Constanța, ceea ce face ca prezența navelor rusești sancționate în zonă să fie cu atât mai îngrijorătoare.

Răspunsul președintelui României

Întrebat despre această situație, președintele Nicușor Dan a oferit un răspuns vag: "Trebuie doar ca instituțiile statului să ne informeze asupra lor", o declarație care sugerează o lipsă de control și coordonare la cel mai înalt nivel.

Metodele de evitare a sancțiunilor

Flota fantomă rusă folosește mai multe tactici pentru a evita detectarea:

• Schimbarea constantă a pavilionului - navele își modifică frecvent naționalitatea

• Managementul obscur - proprietarii reali sunt ascunși prin structuri corporative complexe

• Oprirea AIS - sistemul automat de identificare este dezactivat în zone critice

• Ship-to-ship transfers - transferul încărcăturii în larg pentru a masca originea

• Rute complexe - navigarea prin ape internaționale pentru a evita controalele

Impactul asupra mediului și siguranței maritime

Navele din flota fantomă sunt adesea vechi, slab întreținute și nu respectă standardele internaționale de siguranță. Riscul unui accident major în Marea Neagră ar putea avea consecințe devastatoare pentru ecosistemul marin și pentru economia de coastă a României, inclusiv turismul și pescuitul.

Necesitatea unei reacții ferme

Cazul evidențiat de investigația Pro TV demonstrează necesitatea unor măsuri urgente:

• Consolidarea capacităților de monitorizare în apele teritoriale românești

• Coordonarea mai bună între instituțiile cu responsabilități în domeniul maritim

• Aplicarea strictă a sancțiunilor împotriva navelor și companiilor implicate

• Cooperarea regională cu Bulgaria și Turcia pentru închiderea rutelor de evitare

• Transparentizarea activităților companiilor care operează în porturile românești

Concluzii

Prezența flotei fantomă rusești în apele românești nu este doar o încălcare a sancțiunilor internaționale, ci și o amenințare directă la adresa securității naționale și regionale. În contextul în care România investește miliarde în infrastructura de apărare și găzduiește cea mai mare concentrare militară din Europa de Est, tolerarea acestor operațiuni suspecte trimite un semnal greșit despre determinarea țării noastre de a respecta și aplica măsurile occidentale împotriva agresiunii rusești.

Investigația „România, te iubesc" relevă nu doar prezența navelor rusești sancționate, ci și o preocupantă lipsă de coordonare între instituțiile statului român în aplicarea măsurilor restrictive. Această situație cere o intervenție urgentă la nivel guvernamental pentru a pune capăt acestor practici și pentru a demonstra angajamentul ferm al României alături de aliații occidentali în lupta împotriva agresiunii rusești.