Educația media, inclusă oficial în Strategia Națională de Apărare: CNA salută decizia istorică a Administrației Prezidențiale

Consiliul Național al Audiovizualului consideră includerea educației media, a gândirii critice și a combaterii dezinformării în noua Strategie Națională de Apărare drept o măsură esențială pentru construirea rezilienței naționale în fața războiului cognitiv.

Consiliul Național al Audiovizualului și-a exprimat miercuri, 12 noiembrie 2025, aprecierea față de decizia Administrației Prezidențiale de a include în noua Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, în mod substanțial, educația media, gândirea critică și combaterea dezinformării ca elemente structurale ale rezilienței naționale.

Documentul strategic, prezentat de președintele Nicușor Dan și pus în dezbatere publică miercuri, răspunde astfel unei solicitări transmise recent de CNA și reflectă realitățile unui spațiu informațional supus în mod clar unui război cognitiv.

O recunoaștere a vulnerabilităților societății românești

Noua strategie recunoaște explicit că nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media vulnerabilizează societatea în fața manipulării, extremismului și radicalizării. În consecință, documentul plasează dezvoltarea competențelor media și digitale între direcțiile prioritare de acțiune pentru protejarea cetățenilor.

Strategia prevede promovarea unei culturi a rezilienței prin educație, comunicare publică transparentă și politici publice dedicate tuturor categoriilor sociale, cu accent deosebit pe copii și tineri – categoriile cele mai expuse influențelor din mediul digital.

Printre direcțiile de acțiune specificate în document se numără:

Promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin consolidarea educației vizând gândirea critică, dezvoltarea competențelor de alfabetizare media și digitală, asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente și bazate pe date verificate, respectarea valorilor patriotice și promovarea inițiativei cetățenești.

Dezvoltarea competențelor media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice, în vederea protejării societății împotriva dezinformării, propagandei, manipulării și a altor forme de agresiune informațională și hibridă. România va implementa politici publice de educație media adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri.

Context strategic: educația ca vulnerabilitate de securitate națională

Includerea educației media în arhitectura strategică vine în contextul identificării mai multor riscuri și vulnerabilități majore la adresa securității naționale. Documentul prezintă separat amenințările externe – de la acțiunile ostile ale Rusiei la spionaj sau atacuri cibernetice – și riscurile interne, printre care se numără:

Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.

Receptivitatea la discursul populist și extremist: Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false.

În premieră, Strategia Națională de Apărare include explicit „prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional" ca prioritate în rândul liniilor de acțiune din educație – un element inexistent sau formulat diferit în documentele anterioare.

CNA: Implementarea coerentă este esențială

Consiliul Național al Audiovizualului consideră că integrarea elementelor de educație media în arhitectura strategică a statului român vine în contextul cel mai potrivit, dar subliniază importanța crucială a implementării coerente.

„Rezultatele cu adevărat transformatoare – o societate mai rezilientă, o dezbatere publică mai sănătoasă, copii și tineri mai bine protejați – se vor vedea pe termen mediu și lung prin politici consecvente, resurse adecvate și cooperare interinstituțională", subliniază CNA în comunicatul oficial.

Instituția își reafirmă angajamentul de a contribui activ la atingerea acestor obiective strategice și anunță continuarea eforturilor în mai multe direcții:

Asigurarea unui cadru media echilibrat și protejat de conținutul nociv, prin aplicarea riguroasă a reglementărilor existente.

Combaterea dezinformării prin instrumentele legale de care dispune instituția, în paralel cu protejarea fermă a libertății de exprimare, care rămâne fundamentul unei democrații funcționale.

Implicarea activă în proiecte de educație media și mărirea dinamicii politicilor de protecție a minorilor în mediul online.

Sprijinirea școlii și a comunităților în dezvoltarea competențelor de alfabetizare media.

Susținerea comunicării publice bazate pe date verificate, astfel încât strategia să se transforme în beneficii reale pentru cetățeni.

Context internațional: războiul cognitiv ca amenințare reală

Decizia de includere a educației media în Strategia Națională de Apărare vine în contextul în care România se confruntă cu provocări majore în spațiul informațional. Strategia identifică Federația Rusă ca principala amenințare la adresa securității naționale, inclusiv prin acțiuni de războiu hibrid, campanii de dezinformare și manipulare.

Documentul recunoaște că „nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media vulnerabilizează societatea în fața manipulării, extremismului și radicalizării" – o evaluare care reflectă lecțiile învățate din campaniile de influență ostilă care au vizat România în ultimii ani.

Profesorul Radu Vancu, de la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, a susținut recent că educația ar trebui să facă parte din strategia națională de apărare, fiind „una dintre vulnerabilitățile majore pe care Rusia a știut să le speculeze pentru a aduce România democratică aproape de colaps".

Parcursul solicitării CNA

Includerea educației media în Strategia Națională de Apărare nu este o decizie spontană, ci rezultatul unor demersuri susținute ale Consiliului Național al Audiovizualului.

La începutul lunii noiembrie 2025, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a solicitat oficial președintelui Nicușor Dan să includă educația media ca pilon distinct în viitoarea strategie, considerând-o o măsură de protecție împotriva manipulării informaționale și a războiului cognitiv.

CNA a argumentat că România se află într-o fază în care „tot ceea ce este informație ne cuprinde, ne învăluie și ne alterează de multe ori comportamentele, astfel încât o lipsă a educației în privința informației creează o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale".

De asemenea, și ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a invocat într-un mesaj transmis la începutul acestui an școlar „încercări hibride de destabilizare a sistemelor de bază ale unei țări democratice, inclusiv educația-cercetarea", propunând includerea acestei problematici în noua strategie de apărare a țării.

Calendarul adoptării strategiei

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 a fost pusă miercuri, 12 noiembrie 2025, în dezbatere publică. Președintele Nicușor Dan a declarat în conferința de presă de la Palatul Cotroceni că „vrem să apărăm cetățeanul care trăiește în acest stat", marcând o schimbare de paradigmă de la securitatea statului la securitatea cetățeanului.

Conform calendarului anunțat, pe 24 noiembrie 2025 va avea loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe tema Strategiei Naționale de Apărare. Ulterior, pe 26 noiembrie, șeful statului va prezenta în plenul reunit al Parlamentului documentul strategic, care va fi supus apoi dezbaterii și aprobării legislative.

Potrivit Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, strategia nu este o lege, ci documentul-cadru care fundamentează planificarea apărării pe orizontul unui mandat prezidențial. Ea stabilește interesele și obiectivele naționale în domeniu, direcțiile de acțiune și principiile de alocare a resurselor.

O schimbare de paradigmă în securitatea națională

Includerea educației media în Strategia Națională de Apărare marchează o schimbare fundamentală în modul în care România conceptualizează securitatea națională. Pentru prima dată, un document strategic de această anvergură recunoaște explicit că vulnerabilitățile din educație și lipsa competențelor media reprezintă amenințări reale la adresa siguranței țării.

Documentul introduce conceptul de „independență solidară" și plasează economia, educația și reziliența societală alături de dimensiunea militară clasică a apărării naționale. Această abordare integrată reflectă realitățile securității în secolul XXI, unde războiul cognitiv și campaniile de dezinformare pot avea efecte la fel de devastatoare ca amenințările militare convenționale.

Implementarea efectivă a acestor prevederi va necesita resurse substanțiale, cooperare interinstituțională solidă și, mai presus de toate, o viziune pe termen lung care să depășească ciclurile politice. Transformarea educației media dintr-un concept teoretic într-un instrument real de protecție a democrației românești va fi testul final al succesului acestei strategii.