Donald Trump insistă asupra anexării Groenlandei: „Ne vom ocupa în două luni”. Reacții ferme din Danemarca și Groenlanda pe fondul tensiunilor post-Venezuela

Washington/Copenhaga, 5 ianuarie 2026 – La doar o zi după operațiunea militară fulger din Venezuela, prin care președintele Nicolás Maduro a fost capturat, Donald Trump a reaprins controversele privind Groenlanda, declarând că SUA „au nevoie absolută” de acest teritoriu autonom danez pentru securitate națională. Președintele american a promis că „ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni” și că va discuta subiectul „în 20 de zile”, invocând prezența navelor rusești și chinezești în zonă. Declarațiile au provocat reacții imediate și categorice din partea premierului danez Mette Frederiksen și a premierului groenlandez Jens Frederik Nielsen, care au cerut oprirea „amenințărilor” și „fanteziilor de anexare”. Episodul subliniază escaladarea politicii externe agresive a lui Trump, ridicând întrebări privind viitorul alianțelor NATO și al dreptului internațional.

Declarațiile lui Trump: Securitate națională și termene concrete

Într-un interviu acordat revistei The Atlantic și ulterior la bordul Air Force One, Trump a reiterat poziția sa fermă: „Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Este o zonă extrem de strategică. În prezent, Groenlanda este înconjurată de nave rusești și chinezești. Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu se va descurca, vă pot spune asta. (...) Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni... Haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile.”

Aceste afirmații vin în contextul succesului operațiunii din Venezuela și al numirii, în decembrie 2025, a guvernatorului Louisianei, Jeff Landry, ca emisar special pentru Groenlanda – un susținător declarat al anexării. Cu o zi înainte de declarațiile lui Trump, Katie Miller, soția consilierului său principal Stephen Miller, a postat pe X (fost Twitter) o hartă a Groenlandei acoperită cu drapelul american, însoțită de mesajul „În curând” (SOON), amplificând speculațiile.

Trump a legat Groenlanda de operațiunea venezueleană, sugerând că partenerii SUA trebuie să „evalueze singuri” implicațiile, și a refuzat să excludă forța militară, deși a subliniat prioritatea dialogului.

Reacții imediate din Danemarca și Groenlanda: „Nu avem dreptul să anexăm”

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a răspuns rapid, cerând încetarea amenințărilor: „SUA nu au dreptul să anexeze niciuna dintre cele trei națiuni din Regatul Danemarcei. Să înceteze cu amenințările împotriva unui aliat istoric. Nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea ca SUA să preia Groenlanda.” Ea a amintit că Groenlanda este parte a NATO și acoperită de garanțiile de securitate ale alianței, existând deja acorduri de apărare cu SUA, inclusiv baza Pituffik (fostă Thule).

Premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a postat pe Facebook un mesaj ferm: „Gata cu presiunea. Gata cu insinuările. Gata cu fanteziile de anexare. Suntem deschişi la dialog. Suntem deschişi la discuţii. Dar acest lucru trebuie făcut prin canalele adecvate şi în conformitate cu dreptul internaţional. Când președintele SUA spune că «avem nevoie de Groenlanda» și ne leagă de Venezuela și intervenție militară, nu e doar greșit – e lipsit de respect. Groenlanda este casa noastră.”

Frederiksen a confirmat luni că Trump trebuie luat în serios: „Din nefericire, da, este serios”, reiterând refuzul clar al Copenhagăi și Nuuk-ului.

Contextul strategic și istoric: De ce vrea Trump Groenlanda?

Groenlanda, teritoriu autonom danez cu 57.000 de locuitori, este cea mai mare insulă din lume și găzduiește resurse uriașe: minerale rare (considerate „noul petrol”), gheață („aurul alb”) și o poziție cheie în Arctica. Baza americană Pituffik monitorizează already spațiul aerian și balistic. Trump invocă amenințările Rusiei și Chinei, care și-au crescut prezența navală în zonă, pentru a justifica controlul direct.

Ideea nu e nouă: Trump a propus cumpărarea în 2019, iar după realegere în 2024 a reluat-o, numind emisarul Landry. Un sondaj recent arată că majoritatea groenlandezilor vor independență față de Danemarca, dar nu unire cu SUA. Vizite ale familiei Trump (Donald Jr. în ianuarie 2025, JD Vance în martie) și ale lui Usha Vance au fost criticate ca „agresive”.

Reacții internaționale: Alarmă în Europa, prudență în NATO

Europa reacționează cu îngrijorare. Premierul polonez Donald Tusk a lansat un apel la unitate: „Trebuie să rămânem mai uniți ca niciodată, altfel suntem terminați.” Germania a amenințat voalat cu răspuns NATO: „Frontierele nu pot fi modificate prin forță.” Țări nordice (Norvegia, Suedia, Finlanda) și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca. Marea Britanie, prin premierul Keir Starmer: „Groenlanda și Regatul Danemarcei trebuie să decidă viitorul Groenlandei și nimeni altcineva.”

ONU și experți în drept internațional văd un „precedent periculos” similar Venezuelei, erodând ordinea post-1945. Rusia și China critică „imperialismul american”, în timp ce unii analiști văd legături cu mineralele critice pentru tehnologie și energie verde.

Perspectiva actuală: Escaladare sau negociere?

La începutul lui 2026, cu Venezuela sub control temporar american și Groenlanda în vizor, politica „America First” a lui Trump testează limitele alianțelor. Danemarca a convocat ambasadorul SUA și efectuează exerciții militare în Arctica fără participare americană. Groenlandezii, prin vocea liderilor, insistă pe autodeterminare.

Deși o anexare forțată pare improbabilă (ar activa Articolul 5 NATO), presiunea economică și diplomatică crește. Trump promite beneficii: „Vă vom face bogați și în siguranță.” Dar, cum subliniază Nielsen, „Nu suntem de vânzare.”

Evenimentele din ultimele zile arată o lume în schimbare rapidă: succesul din Caraibe încurajează ambiții în Arctica, punând sub presiune relațiile transatlantice.