Timp de citire: 27 minute
Un material de investigație de două ore realizat de jurnaliștii Recorder dezvăluie cum marile dosare de corupție sunt îngropate sistematic în România prin metode sofisticate de tergiversare și presiuni asupra magistraților. Documentarul a generat un val fără precedent de reacții, de la proteste spontane în București și Cluj până la atacuri dure din partea conducerii sistemului judiciar.
11 decembrie 2025
Seara de 9 decembrie 2025, Ziua Internațională Anticorupție, a marcat un moment decisiv pentru dezbaterea publică despre starea justiției din România. Platforma de jurnalism de investigație Recorder a publicat documentarul „Justiție Capturată", o anchetă de două ore care expune mecanismele prin care dosarele de mare corupție ajung să fie prescrise sau să se termine cu achitări, în ciuda condamnărilor inițiale.
Realizat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea după mai bine de un an și jumătate de muncă, materialul include mărturii șocante de la actuali și foști magistrați, unii vorbind cu chip și nume, alții sub protecția anonimatului, din teama represaliilor.
Documentarul a avut un impact imediat și masiv. Până joi dimineață, la aproximativ 36 de ore de la publicare, materialul acumulase aproape 2 milioane de vizualizări pe YouTube. Această cifră a fost subestimată chiar și de critici ai Recorder, precum liderul AUR George Simion, care într-un mesaj pe Facebook a declarat miercuri: „Puteți să aveți 500.000 de vizualizări, un milion de vizualizări, lumea nu vă mai crede."
Impactul s-a amplificat dramatic când Televiziunea Română a decis să difuzeze integral documentarul miercuri seara, 10 decembrie, între orele 21:00 și 23:00. Decizia, luată de președintele-director general al TVR, Adriana Săftoiu, după consultări interne, a marcat un moment istoric: este prima dată când postul public transmite o anchetă jurnalistică externă de asemenea anvergură.
„Ne-am sfătuit. Credem că merită să fie văzut", a explicat succint Adriana Săftoiu pentru HotNews. Mihai Voinea, coautorul documentarului, a precizat că a cedat gratuit drepturile de difuzare „pentru a ajunge la un public cât mai numeros."
Rezultatul a depășit așteptările: cu o medie de 305.000 de telespectatori și un vârf de 382.000 de spectatori, documentarul a înregistrat a doua cea mai mare audiență a TVR din 2025, fiind depășit doar de dezbaterea electorală prezidențială din 29 aprilie. Față de audiența obișnuită a TVR la acea oră (91.000 de telespectatori), creșterea a fost de patru ori.
Postul B1 TV a anunțat, de asemenea, că va difuza documentarul duminică seara, amplificând și mai mult acoperirea mediatică.
Documentarul „Justiție Capturată" prezintă o radiografie îngrijorătoare a sistemului judiciar românesc. Pe baza mărturiilor culese de la magistrați aflați încă în funcție și de la foști procurori și judecători, jurnaliștii Recorder concluzionează că marile dosare de corupție „sunt îngropate în mod sistematic."
Printre magistrații care au acceptat să vorbească cu chip și nume se numără Claudiu Sandu, procuror și vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București, procurorul militar Liviu Lascu și fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa. Alături de aceștia, mulți alți judecători și procurori au oferit mărturii sub protecția anonimatului, invocând teama de represalii.
Conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA din septembrie 2025, citat în documentar, aproximativ 9.635 de dosare de corupție au fost închise în România din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale. Această cifră alarmantă reflectă o problemă sistemică, nu incidente izolate.
Jurnaliștii analizează traseul mai multor dosare celebre de corupție, cu prejudicii estimate de zeci sau sute de milioane de euro, în care inculpații găsiți vinovați în primă instanță au fost în cele din urmă achitați definitiv după ce procesele s-au întins pe parcursul mai multor ani.
Documentarul identifică mai multe metode prin care dosarele sunt prelungite artificial până la prescriere:
Schimbarea repetată a completurilor de judecată: Judecători sunt scoși din completuri chiar înainte de a pronunța sentința, fără o justificare clară. Uneori, aceste schimbări se produc de cinci ori în același dosar, forțând rejudecarea de la zero și consumând anii necesari pentru ca faptele să se prescrie.
Mutarea judecătorilor între instanțe: În timpul desfășurării proceselor, magistrații sunt delegați sau detașați la alte judecătorii, fără a cere ei această mutare. Efectul este același: dosarul trebuie reluat de la început de un nou judecător.
Utilizarea deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ: Decizia 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că regulile privind prescripția se aplică retroactiv, a dus la valuri de prescrieri în dosarele de corupție. Documentarul arată că acest fenomen a fost „întreținut printr-o serie de artificii judiciare" mai puțin cunoscute publicului.
Una dintre achitările cele mai cunoscute, prezentată în detaliu în documentar, este cea a lui Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5 din București între 2000 și 2015 și unul dintre cei mai influenți membri ai PSD din acea perioadă.
Trimis în judecată în 2015, Vanghelie a fost condamnat în primă instanță, în mai 2021, la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, spălare de bani și luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro. În dosarul de la Curtea de Apel București, unde se judeca apelul, completul de judecată a fost schimbat de cinci ori în timpul procesului. După 150 de amânări, Vanghelie a scăpat definitiv de pedeapsa cu închisoarea în martie 2025, beneficiind de achitare pentru abuz în serviciu și spălare de bani, iar infracțiunea de luare de mită s-a prescris.
Recorder relatează că aceasta este doar una dintre multele situații în care „permutările" judecătorilor au influențat decisiv evoluția dosarelor de corupție.
Documentarul evidențiază probleme grave la Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară, unde se pronunță sentințe definitive în dosare grele de corupție.
Jurnaliștii susțin că la CAB ar fi fost luate decizii administrative discreționare prin care s-a încălcat principiul repartizării aleatorii a dosarelor. Acestea ar fi fost direcționate către judecători „cu biografii controversate, aduși de la alte instanțe din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea" și care ar fi fost „dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților."
Președinta CAB, Liana Nicoleta Arsenie, a refuzat să acorde un interviu pentru Recorder, dar a declarat pentru Gândul că sunt multe prescrieri ca urmare a timpului scurt în care judecătorii trebuie să administreze dosare complexe. Ironic, notează Recorder, tocmai deciziile sale de a schimba judecătorii din completuri au lungit în mod nejustificat durata proceselor.
În documentar, mai mulți magistrați indică în mod expres numele Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), ca fiind „conducătorul absolut al Justiției din România" și persoana din spatele multor decizii controversate din ultimii ani.
Recorder prezintă traseul profesional al Liei Savonea:
2010: Audiată de DNA pentru presupuse relații cu fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat la închisoare și anchetat pentru că ar avea influență asupra mai multor magistrați
2006-2017: Judecătoare, vicepreședintă și președinta Curții de Apel București
2011: Respinsă de CSM pe motive de integritate când a încercat să promoveze la Înalta Curte
2017: Devine membru al Consiliului Superior al Magistraturii
2023: Ajunge judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție
2025: Devine președinta ÎCCJ – cea mai importantă instanță din România
Potrivit Recorder, în această perioadă, Savonea „a închegat o majoritate anti-reformistă care a susținut modificările legislative" care au dus în cele din urmă la controlul judecătorilor și procurorilor din țară. Documentarul arată că în sistemul de justiție „s-a cimentat o organizare piramidală în care o mână de magistrați aflați în poziții cheie controlează întreg sistemul judiciar."
Întrebată de HotNews dacă va demisiona de la conducerea instanței supreme în urma acuzațiilor grave la adresa sa, Lia Savonea a spus: „Întrebarea dvs. nu urmărește un răspuns." Ea a adăugat:
„Nu intenționez să legitimez o zonă care funcționează deliberat în registrul ambiguității și al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziționări provin din interiorul sistemului. Situația sistemului judiciar este serioasă și nu poate fi ignorată. Analizez cu atenție ce demersuri sunt necesare. Ne aflăm, din păcate, în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și pe acuzații prezentate ca adevăruri, fără a fi susținute de fapte verificate."
Documentarul arată că și Direcția Națională Anticorupție, principala instituție anticorupție din România, se confruntă cu probleme majore după numirea lui Marius Voineag în funcția de procuror-șef în 2023.
Conform informațiilor adunate de Recorder, peste 20 de procurori dintr-un total de 140 au plecat din DNA în ultimii doi ani – „un număr neobișnuit de mare în condițiile în care DNA este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră."
„Nu se vrea. Exact asta este expresia: 'nu se vrea'. S-a creat o camarilă a procurorului-șef de direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete sau pentru a evita declanșarea unor anchete noi", spune pentru Recorder, sub protecția anonimatului, o procuroare de la DNA.
Procurorul militar Liviu Lascu, care a vorbit public, a relatat că șeful DNA a solicitat revocarea sa din funcție: „Am suspiciunea – și cred că este rezonabilă – că înlocuirea mea sau, mă rog, retragerea mea de pe această funcție este legată oarecum de activitatea mea profesională. Și că ceea ce fac eu poate să deranjeze pe cineva."
Recorder oferă ca exemplu cazul procurorului Neculai Cârlescu, care a sesizat CSM și Inspecția Judiciară la începutul lui 2025, acuzându-l pe Marius Voineag că l-a înlăturat abuziv din dosarele penale pe care le avea în lucru. Una dintre anchete îl viza pe fostul șef al Autorității pentru Supraveghere Financiară, Nicu Marcu. Cârlescu a acuzat o relație de prietenie între Marcu și Voineag, arătând că sora șefului DNA fusese angajată de ASF sub conducerea lui Marcu. După plecarea procurorului Cârlescu de la DNA, dosarul în care era vizat Nicu Marcu a fost clasat.
Marius Voineag a refuzat să acorde un interviu pentru Recorder, invocând programul încărcat. Ulterior, într-un răspuns pentru Euronews România, Voineag a declarat:
„Pregătirea mea profesională mă obligă nu numai să folosesc în acuzare doar elemente factuale, deci demonstrabile, ci și să cer ca pozițiile și reacțiile publice raportate la instituție sau la persoana mea să fie bazate pe aspecte obiective, nu pe speculații sau insinuări. Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său."
Voineag a subliniat că activitatea DNA a fost validată în ultimii trei ani prin evaluările recurente ale Comisiei Europene privind statul de drept și ale altor organisme internaționale, DNA fiind „un exemplu de bune practici în regiune."
Un alt aspect îngrijorător evidențiat în documentar este rolul Inspecției Judiciare, percepută de mulți magistrați ca „un factor de constrângere" folosit pentru a intimida judecătorii și procurorii care nu se supun.
„Dacă nu ești 'cuminte', posibil să fii verificat și sigur îți vor găsi ceva", spune în documentar judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București. Potrivit mărturiilor, în sistemul judiciar s-a instalat „o atmosferă de frică în rândul magistraților onești", iar cei care ar avea opinii contrare ar fi verificați imediat de Inspecția Judiciară.
Documentarul abordează și problema anchetării magistraților pentru fapte de corupție. Dacă în 2015 Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată 14 magistrați suspectați de fapte de corupție, numărul a scăzut la zero în 2019, în primul an în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) s-a ocupat exclusiv de această problemă.
După transformarea SIIJ în 2022 într-o structură din subordinea Parchetului General, numărul magistraților trimiși în judecată a continuat să fie zero, cu excepția unui singur caz în 2024.
„Haideți să spunem lucrurilor pe nume: magistrații au primit, de fapt, pe tavă, impunitate", concluzionează experta anticorupție Laura Ștefan în documentar.
Recorder arată că Lia Savonea a susținut înființarea SIIJ și instalarea la conducerea acestei secții speciale a procuroarei Adina Florea, fiica unui consilier județean PSD, în ciuda contestațiilor venite de la asociațiile de magistrați și organismele europene.
Una dintre concluziile principale ale documentarului este că între politicieni și șefii Justiției s-ar fi creat un pact: „politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici."
Procurorul Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, rezumă situația: „Am ajuns să reinventăm Dreptul. Eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme. Masacrarea ideii de justiție îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni."
Documentarul a generat un val fără precedent de reacții din partea factorilor politici, a societății civile și chiar din interiorul sistemului judiciar.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost printre primii lideri politici care au reacționat public. Miercuri după-amiază, acesta a anunțat că a văzut documentarul „cap-coadă" și i-a felicitat pe jurnaliștii care au muncit la realizarea lui.
„Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție", a scris președintele pe Facebook.
„Nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele", a adăugat Nicușor Dan.
Președintele a pus o serie de întrebări importante:
„Cine strânge probele și cine face sesizările?"
„De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?"
„Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?"
„De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?"
„De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?"
Nicușor Dan a anunțat că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție și i-a invitat pe magistrați să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că va demara un dialog cu asociațiile de magistrați și a subliniat că „pentru situația României, sistemului de justiție, toți cei care ocupă funcții de răspundere au o răspundere mai mare sau mai mică pentru modul în care au evoluat lucrurile."
Într-o declarație cu greutate politică, liderul PNL a spus că inclusiv colegul său de partid, Cătălin Predoiu, care a avut trei mandate de ministru al Justiției – în prezent ministru al Afacerilor Interne – are o răspundere față de ce s-a întâmplat în ultimii ani în justiție. „Inclusiv domnul Predoiu are o răspundere pentru a corecta lucrurile negative", a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că „dacă se demonstrează că există probleme de sistem, lumea politică are răspundere să intervină, să vină cu propuneri care să corecteze lucrurile", după ce în ultimii ani „discuția de bază a fost asigurarea independenței justiției, blocarea intervențiilor politicului în justiție, și a apărut o oarecare rezervă a politicului de a veni cu propuneri care să afecteze justiția."
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, după ancheta Recorder, că dacă există cazuri de judecători care au tergiversat intenționat dosare penale pentru prescrierea faptelor, ele trebuie investigate separat de CSM și de Inspecția Judiciare pentru a fi stabilite vinovățiile.
„Trebuie făcută o analiză concretă pentru fiecare cauză în parte și văzut dacă este o chestiune care este obiectiv generată de complexitatea cauzei, de numărul persoanelor implicate, sau este o tergiversare culpabilă. Și atunci sigur, dacă cineva tergiversează culpabil, ar trebui să și răspundă", a declarat Marinescu pentru Digi24.
Întrebat direct „Este sau nu justiția capturată?", ministrul a răspuns diplomatic: „Capturată de către cine? CSM este ales de către magistrați. Este viziunea magistraților, este alegerea magistraților. Justiția este o putere, o putere în stat, o putere independentă și atunci justiția nu poate să fie capturată decât de justiție."
Miercuri după-amiază, ministrul a făcut noi precizări: „Dacă există situații concrete de abuz, neglijență, favorizare sau corupție în exercitarea funcției judiciare acestea trebuie prompt investigate și sancționate și Ministerul Justiției susține necesitatea combaterii oricărei forme de pervertire a actului de justiție."
Liderul AUR, George Simion, a avut o reacție violentă la adresa jurnaliștilor de la Recorder, minimalizând impactul filmului și acuzând presa independentă de propagandă în favoarea actualei puteri.
„Vor unii și alții să ne vadă reacționând la documentarul Recorder. Ei n-au reacționat când s-au anulat alegerile", a spus Simion într-un clip video postat joi dimineața pe Facebook. „Puteți să aveți 500.000 de vizualizări, un milion de vizualizări – lumea nu vă mai crede", a declarat Simion, estimând complet greșit audiența reală.
Până joi la ora 10:00, documentarul Recorder acumulase deja aproape 2 milioane de vizualizări doar pe YouTube, la care se adăugă sute de mii de vizualizări pe alte platforme și cei 305.000 de telespectatori de la TVR.
Simion a susținut în intervenția sa că Alex Nedea de la Recorder „a făcut campanie contra mea", deși jurnalistul Alex Nedea nu este printre autorii documentarului „Justiție Capturată" (realizat de Andreea Pocotilă și Mihai Voinea) și nici nu a fost autorul Portretului de candidat al liderului AUR din aprilie 2025.
„Voi nu sunteți democrați, voi aveți propria agendă. PSD nu e la guvernare cu AUR, PSD este la guvernare cu USR, Nicușor Dan este la Cotroceni și Ilie Bolojan în Palatul Victoria. Voi aveți toată puterea, nu noi suntem problema voastră", a continuat Simion, amestecând deliberat realitatea instituțională actuală.
USR a avut o reacție fermă, cerând „demiterea imediată" a șefului DNA, Marius Voineag, și reforme radicale în justiție. Partidul l-a chemat pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, la Ora Guvernului în Parlament pentru a da explicații.
„O țară întreagă a văzut reportajul Recorder, mărturii, probe, mărturisirile unor persoane cu funcții înalte în sistemul judiciar care au ales să nu tacă, au ales să facă un pas în față și să vorbească despre justiția capturată", a declarat Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.
„Sunt multe chestiuni legate de Justiție care trebuie discutate în Parlament, fără patos, cu argumente, pentru că lucrurile nu mai pot continua așa. La sfârșitul lui 2025 suntem în această situație, cu o justiție capturată!", a adăugat Ion.
USR a cerut discutarea următoarelor teme:
Oligarhizarea sistemului judiciar – concentrarea deciziei în mâinile unor grupuri de influență
Lipsa transparenței în numiri și promovări
Efectele asupra independenței magistraților
Modul în care inculpați conectați politic scapă de dosare prin prelungirea proceselor
Prescrierea sau reevaluări favorabile
Senatorul USR Marius Ghinea a scris pe Facebook: „Domnu' Bolojan, scăpăm și noi de Predoiu? Acum, după reportajul Recorder, totul bine la PNL?"
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat joi cu un comunicat dur, în care acuză existența unei campanii coordonate de destabilizare a sistemului judiciar.
„Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție și a încrederii față de persoane aflate în funcții de conducere, care au avut poziții publice constante în favoarea independenței judecătorilor, condiție esențială pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor", se arată în comunicatul Secției pentru judecători a CSM.
CSM susține că nu poate ignora „succesiunea temporală a faptelor", care ar fi început cu:
Trivializarea discuțiilor despre pensiile de serviciu și salariile judecătorilor
Organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători
Îndemnuri publice la revoltă din partea președintelui țării
Activarea unor foști magistrați pensionați care îndeamnă la același lucru
Culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluției Curții Constituționale
„Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenția în poziții publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit", precizează CSM, sugerând că documentarul Recorder face parte dintr-o strategie mai amplă.
CSM respinge acuzațiile și susține că evaluările europene arată că România are un sistem funcțional. Judecătorii explică și că detașările și delegările nu devin imposibile fără acordul magistraților, iar constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voință a președintelui de judecată, ci printr-o procedură complexă ce implică propunerea președintelui de secție, colegiul de conducere și, ulterior, decizia președintelui.
„Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegații, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deși cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătorești", conchide CSM.
Documentarul a scos oamenii în stradă într-o mișcare spontană și rapidă. Miercuri seara, 10 decembrie, sute de persoane au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, pe Calea Plevnei, și în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca.
Protestul „pentru o justiție independentă" a fost anunțat miercuri pe Facebook, la doar o zi după materialul de investigație. „Independența justiției este pusă în pericol, având consecințe nefaste asupra democrației române. Legislația favorizează abuzurile și judecătorii cinstiți sunt intimidați!", au declarat organizatorii protestului.
Manifestanții au scandat:
„Justiție, nu mafie!"
„Fără prescripție pentru corupție!"
„Noi vrem dreptate, nu imunitate!"
„Hoții prinși, nu prescriși!"
„Magistrați independenți, nu obedienți!"
„Recorder suntem noi!"
„Afară cu voi, Recorder suntem noi!"
Protestatarii au cerut, printre altele:
Schimbarea legislației pentru a preveni numeroase abuzuri
Eliminarea prescripției pentru faptele de corupție
Eliminarea posibilității ca magistrații să aleagă procurorii care îi anchetează
Demisii la vârful sistemului judiciar
„Mai mult decât atât, este important să ne arătăm susținerea pentru această cauză pentru a oferi curaj magistraților din țară, care sunt majoritar integri, dar care din frică față de administrația coruptă, sunt reduși la tăcere", au mai spus organizatorii.
Chiar în ziua în care TVR difuza documentarul, Curtea de Apel București a emis un comunicat de presă virulent împotriva unuia dintre magistrații care au avut curajul să vorbească cu chip și nume: judecătorul Laurențiu Beșu.
Curtea de Apel București califică drept „denigratoare și fără acoperire faptică" afirmațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu și lansează, într-un stil insinuant-agresiv, o serie de alegații legate de faptul că, înainte de a deveni judecător, acesta ar fi lucrat în cadrul serviciului de informații al Ministerului de Interne (așa-numitul „Doi și-un sfert").
„Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ofițer la doi și-un sfert", se arată în comunicat, fără a aduce dovezi concrete, ci doar citând articole din presă.
„Dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie – sau să fi fost – agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă", continuă comunicatul.
Conducerea CAB cere ca judecătorul Beșu să clarifice „fără întârziere și fără echivoc" compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activități în subordinea sau slujba serviciilor de informații.
„Gravitatea afirmațiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare", conchide CAB.
Curtea susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului."
„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public", se arată în comunicatul CAB.
„Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții", conchide atacul dur al conducerii Curții de Apel București.
În documentarul „Justiție capturată", Laurențiu Beșu a relatat că atunci când era judecător la Tribunalul Giurgiu, i s-a propus să fie detașat la Curtea de Apel București și a acceptat. Ulterior și-a dat seama că lăsase la Giurgiu, în faza finală a judecății, dosarul de corupție al medicului Mircea Beuran.
„Ulterior, au apărut discuții cu colegii de la Curte, care mi-au spus: 'Vezi că tu aveai un dosar acolo și, din ce știm noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenței completului'. Și atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran. Nu mi-am pus problema că există o legătură între presupusa promovare și un anumit dosar. Unii colegi, care sunt mai vechi acolo, m-au asigurat că 'fii sigur că există o legătură'. Dosarul a fost soluționat de un alt coleg, cu o soluție de achitare. Nu comentăm soluțiile colegilor. S-a formulat cale de atac, la Curtea de Apel București, și a rămas soluția de achitare", a afirmat judecătorul Beșu.
Ulterior, delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestație în dosarul lui Nicolae Bădălău. La judecarea contestației, el a avut o opinie diferită de colegul din complet, iar la scurt timp a fost anunțat de șeful de secție de la CAB că nu i se va mai prelungi delegarea.
„Această stare de fapt nu poate să continue. Chiar cred că situația la care s-a ajuns e mult prea gravă ca să nu vorbească nimeni despre ea", a concluzionat judecătorul Beșu în documentar.
Este important de menționat că, potrivit legii, întreaga carieră a magistraților este gestionată de Consiliul Superior al Magistraturii, care ar fi trebuit să verifice eventualele incompatibilități ale lui Laurențiu Beșu înainte ca acesta să fie numit judecător. Orice problemă legată de trecutul său ar fi trebuit, în mod normal, verificată la momentul respectiv.
Multe voci din societatea civilă și din mediul profesional au considerat comunicatul CAB drept un exemplu clar de represalii împotriva unui magistrat care a avut curajul să vorbească public despre problemele sistemului.
Joi, 11 decembrie, Curtea de Apel București a anunțat organizarea unei conferințe extraordinare de presă – pentru prima oară în istoria sa – pentru a răspunde dezvăluirilor din documentarul Recorder.
În timp ce documentarul era difuzat miercuri seara de TVR, fosta judecătoare Daniela Panioglu a avut o intervenție în direct la Euronews România pentru a discuta despre formele de aranjare a proceselor și alte aspecte dezvăluite de investigație.
„Nu știu dacă funcționează ceva în România mai bine decât corupția din justiție. Să vă luați orice speranță, abandonați toți, pentru că este un sistem controlat", a afirmat Daniela Panioglu în studioul Euronews România.
Judecătoarea Daniela Panioglu a fost exclusă de CSM din magistratură. Felul în care ea a fost eliminată din dosarele judecate a fost adus în atenție în documentarul „Justiție capturată".
„Există probele", a spus Panioglu, referindu-se la modul în care completurile de judecată sunt schimbate pentru lungirea proceselor și intervenția prescrierii faptelor. „Situația e foarte gravă, a fost trecută sub tăcere, s-a suferit în tăcere atâta timp, dar cred că așa nu se mai poate în societatea română. Este o structură piramidală, în vârful căreia se află Lia Savonea."
Polițistul influencer Marian Godină a reacționat și el după apariția reportajului: „România e sugrumată de lașitate și de obediență. Cum vine asta? Să fii judecător la Curtea de Apel București și să îți fie teamă să vorbești public? Nu ești Gicu de la sudură."
Fostul judecător Cristi Dănileț, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a publicat miercuri o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, în care îi recomandă: „Mergeți și prezidați ședința CSM! E de ajuns."
După documentarul Recorder, Asociația „Forumul Judecătorilor" a cerut din nou autorităților „să adopte fără întârziere reforme curajoase pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției."
Problemele evidențiate de documentarul Recorder nu sunt noi pentru observatorii externi. În cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA cu privire la investițiile din România, din septembrie 2025, corupția a fost reclamată de oamenii de afaceri americani care ar fi vrut să facă investiții, iar în context se menționează că 9.635 de dosare de corupție au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.
De asemenea, în raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România din 2025, sunt semnalate probleme legate de independența justiției și de necesitatea continuării reformelor în sistemul judiciar.
Documentarul „Justiție Capturată" a devenit unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani din România, atât prin substanța dezvăluirilor, cât și prin impactul imediat asupra societății.
Recorder, o platformă de jurnalism de investigație cu doar 40 de angajați și venituri anuale de aproximativ 2,4-3 milioane de euro (toate din donații voluntare ale publicului), a reușit să producă un material cu impact mai mare decât multe instituții media cu bugete și echipe de zeci de ori mai mari.
Comparația este elocventă: TVR și Radio România au împreună 4.000 de angajați și primesc aproape 200 de milioane de euro pe an de la Ministerul de Finanțe – de 100 de ori mai mulți bani și de 100 de ori mai mulți angajați decât Recorder – dar o pătrundere în societate sensibil mai mică.
Jurnalistul Cătălin Tolontan, cunoscut pentru propriile investigații despre sistemul medical românesc, a scris: „Ceea ce reușește Recorder e mai mult decât investigații sau documentare. Relația de încredere dintre instituție și public este fără egal nu doar în Europa de Est, dar chiar în Europa occidentală, pentru o redacție de aceste dimensiuni."
După valul inițial de reacții, rămâne de văzut dacă acest documentar va duce la schimbări concrete în sistemul judiciar sau dacă va fi doar un moment de indignare publică care se va stinge treptat.
Președintele Nicușor Dan a promis un raport despre problemele din justiție și i-a invitat pe magistrați să îi scrie direct. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va dialoga cu asociațiile de magistrați. Ministrul Justiției a spus că CSM și Inspecția Judiciară trebuie să investigheze cazurile concrete.
Dar multe dintre aceste promisuri depind de instituții – CSM și Inspecția Judiciară – care sunt ele însele acuzate în documentar de a fi parte din problemă, nu din soluție.
În același timp, atacul imediat al Curții de Apel București împotriva judecătorului Laurențiu Beșu trimite un mesaj clar celorlalți magistrați: vorbitul public poate avea consecințe grave pentru carieră.
Întrebarea crucială rămâne: Vor avea curajul suficienți magistrați să iasă din tăcere, sau frica de represalii va continua să paralizeze sistemul?
Ceea ce este cert este că documentarul „Justiție Capturată" a deschis o dezbatere fundamentală despre starea democrației românești. După cum a spus unul dintre magistrații intervievați: „O societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă." Iar România se află acum în fața unei alegeri critice despre ce fel de justiție și, implicit, ce fel de democrație vrea să aibă.
Notă pentru cititori: Documentarul complet „Justiție Capturată", cu o durată de două ore, este disponibil gratuit pe canalul YouTube al Recorder și poate fi vizionat integral pentru a înțelege în detaliu mecanismele descrise și mărturiile magistraților.
Acest material a fost realizat pe baza surselor publice disponibile, inclusiv documentarul Recorder, declarațiile oficiale ale instituțiilor și reacțiile publice ale factorilor politici și ai societății civile.
