Demers fără precedent în istoria României: Senator AUR cere verificarea stării de sănătate a președintelui Nicușor Dan

Cristian Vântu solicită informații medicale oficiale după „comportamente neobișnuite" ale șefului statului la evenimente publice

București, 9 octombrie 2025 – Senatorul AUR Cristian Vântu a declanșat miercuri o controversă politică majoră, solicitând oficial președintelui Senatului să ceară clarificări cu privire la starea de sănătate a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul, care invocă „îngrijorările publice" apărute în urma unor comportamente considerate „cel puțin neobișnuite" ale șefului statului în aparițiile publice recente, reprezintă un moment fără precedent în istoria politică recentă a României.

Justificarea demersului: „Parlamentul are dreptul și datoria"

În documentul oficial transmis către președintele Senatului, senatorul Cristian Vântu, medic de profesie și vicepreședinte al Comisiei de sănătate din Senat, argumentează că această solicitare nu este motivată politic, ci de răspunderea instituțională față de continuitatea funcționării statului.

„Având în vedere că, în cursul săptămânii trecute, Președintele României a manifestat, în mai multe ocazii publice, un comportament cel puțin neobișnuit, iar o parte semnificativă a populației își exprimă, în spațiul public și pe rețelele de socializare, îngrijorarea cu privire la capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul în condiții optime, consider că Parlamentul are dreptul și datoria să clarifice această situație", a scris Cristian Vântu pe pagina sa de Facebook.

Senatorul AUR subliniază că demersul său nu are un caracter „partizan", ci reprezintă „un demers de răspundere instituțională, întreprins în interesul continuității funcțiilor statului, al transparenței și al încrederii publice".

Cele trei cereri oficiale adresate autorităților

În adresa transmisă către președintele Senatului, senatorul Cristian Vântu formulează trei cereri principale, fiecare cu implicații constituționale și juridice majore:

1. Obținerea de informații medicale oficiale

Parlamentarul solicită să se ceară informații relevante de la:

• Administrația Prezidențială

• Ministerul Sănătății

• Institutul Național de Medicină Legală

Aceste informații ar trebui să vizeze starea de sănătate a președintelui Nicușor Dan, „strict în limitele permise de lege și cu respectarea deplină a confidențialității datelor medicale".

Această cerere ridică însă întrebări juridice complexe privind confidențialitatea medicală și dreptul la viață privată, chiar și în cazul demnitarilor publici. Legislația română privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) stabilește restricții stricte asupra dezvăluirii informațiilor medicale, chiar și pentru funcții publice.

2. Sesizarea Curții Constituționale pentru interimatul funcției

În cazul în care informațiile obținute ar indica „imposibilitatea temporară, din motive medicale, de exercitare a atribuțiilor", senatorul cere sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de președinte, conform:

• Art. 146 lit. h) din Constituție

• Art. 44–45 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Această procedură ar implica suspendarea temporară a președintelui din funcție și preluarea atribuțiilor de către președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților, în funcție de situația politică.

3. Constatarea vacanței funcției prezidențiale

În scenariul cel mai grav, dacă documentația medicală ar indica „imposibilitatea definitivă de exercitare a mandatului de președinte al României", senatorul solicită sesizarea CCR pentru constatarea vacanței funcției de șef al statului, potrivit art. 97 din Constituție.

Această măsură ar declanșa procedura constituțională de alegere a unui nou președinte, cu organizarea de noi alegeri prezidențiale într-un termen de maximum trei luni de la constatarea vacanței.

Episoadele care au generat îngrijorarea publică

Senatorul Cristian Vântu face referire la mai multe incidente recente în care președintele Nicușor Dan ar fi manifestat comportamente considerate neobișnuite sau ar fi comis gafe de protocol în cadrul unor evenimente oficiale.

Incidentul de la Timișoara (sfârșitul lunii septembrie)

Președintele Nicușor Dan a efectuat o vizită oficială la Timișoara, care a debutat cu un moment comemorativ în Piața Victoriei. În cadrul ceremoniei de depunere a unei coroane de flori la Monumentul „Crucificării" din fața Catedralei Mitropolitane, imaginile surprinse de presa locală arată un moment considerat stânjenitor.

După salutul gărzii de onoare, în momentul în care urma să fie intonat imnul național, președintele pare să ezite și să încerce să părăsească locul ceremoniei. Pentru câteva secunde, șeful statului pare confuz cu privire la protocolul pe care trebuia să îl urmeze, fiind readus pe poziție de un oficial care i-a indicat că trebuie să rămână pe loc pentru intonarea imnului României.

Acest moment, rapid distribuit pe rețelele sociale, a generat numeroase comentarii și interpretări, unii observatori comparându-l cu episoade similare ale președintelui american Joe Biden, cunoscut pentru astfel de momente de ezitare în cadrul ceremoniilor oficiale.

Gafa de la palatul regal Amalienborg din Copenhaga (2 octombrie)

Câteva zile mai târziu, pe 2 octombrie, președintele României a participat la o recepție la palatul regal Amalienborg din Copenhaga, Danemarca, în cadrul unui summit al liderilor Uniunii Europene. Evenimentul era organizat de regele Danemarcei și reunea șefi de stat și de guvern din întreaga UE, inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron.

În timpul acestui eveniment de înalt nivel diplomatic, președintele Nicușor Dan ar fi comis o nouă „gafă" în prezența liderilor europeni, deși detaliile exacte ale incidentului nu au fost făcute publice în totalitate de mass-media.

Aceste două episoade, la care se adaugă alte momente pe care senatorul Vântu nu le-a detaliat public, au constituit baza îngrijorării exprimate în adresa oficială transmisă către președintele Senatului.

Reacția liderului AUR, George Simion: Declarații controversate

Liderul partidului AUR, George Simion, a avut mai multe reacții dure la adresa președintelui Nicușor Dan în legătură cu aceste episoade, folosind un limbaj considerat de mulți ca fiind nepotrivit și stigmatizant.

George Simion a utilizat termenul „autist" pentru a descrie comportamentul președintelui la aparițiile publice – o expresie care a generat critici vehemente din partea organizațiilor pentru drepturile persoanelor cu autism și din partea comentatorilor politici care au considerat-o inadecvată și ofensatoare.

„V-am spus că e autist și nu m-ați crezut. I-ați crezut pe cei care vă spuneau că dobor euro și toată economia, că scot România din UE și din NATO. Puteam fi ca Polonia, acum suntem de râsul lumii…", a scris George Simion pe pagina sa de Facebook, într-o postare care a strâns rapid peste 18.000 de reacții și a generat un val de comentarii și distribuiri.

Utilizarea termenului „autist" ca insultă sau ca descriere peiorativă a comportamentului unei persoane este considerată discriminatorie și stigmatizantă de către specialiști în sănătate mintală și de către organizațiile de advocacy pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist. Aceste persoane subliniază că autismul este o condiție neurologică, nu o insultă, și că folosirea sa în context politic denigrator contribuie la perpetuarea stigmatului social.

Contextul politic: Nicușor Dan, de la primarul Bucureștiului la președintele României

Pentru a înțelege mai bine semnificația acestui demers fără precedent, este important să revizităm parcursul recent al lui Nicușor Dan și modul în care a ajuns la cea mai înaltă funcție în stat.

Nicușor Dan a fost ales primar general al Bucureștiului în 2020, câștigând o victorie importantă împotriva candidatei PSD, Gabriela Firea. În cei aproape cinci ani de mandat, Nicușor Dan a fost o figură controversată – criticat pentru rezultatele modeste în administrarea Capitalei, dar apreciat de susținătorii săi pentru presupusa integritate și pentru încercările de combatere a corupției în administrația locală.

Drumul spre Cotroceni

După demisia surprinzătoare a președintelui Klaus Iohannis în februarie 2025 – în contextul crizei politice generate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 – România a fost nevoită să organizeze noi alegeri prezidențiale.

În aceste alegeri, Nicușor Dan a candidat ca independent și a reușit să câștige, depășând candidații marilor partide tradiționale. Victoria sa a fost interpretată de analiști ca o expresie a dezamăgirii profunde a electoratului față de partidele politice clasice și ca o dorință de schimbare radicală a clasei politice.

O tranziție neobișnuită

Trecerea lui Nicușor Dan de la funcția de primar al Bucureștiului la cea de președinte al României reprezintă un salt imens, atât din punct de vedere al responsabilităților, cât și al expunerii publice și a cerințelor protocolare.

Un președinte al României trebuie să reprezinte țara la cel mai înalt nivel diplomatic, să conducă Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să participe la summiturile NATO și UE, și să fie un simbol al unității naționale. Aceste atribuții cer un set de competențe diplomatice, protocolare și de comunicare diferite de cele necesare pentru administrarea unei municipalități, oricât de mare ar fi aceasta.

Criticii lui Nicușor Dan au subliniat încă din campania electorală că experiența sa limitată în politica de înalt nivel și în diplomația internațională ar putea reprezenta o vulnerabilitate. Susținătorii săi au contraargumentat că tocmai statutul său de outsider și lipsa de apartenență la sistemul politic tradițional reprezintă un avantaj într-o perioadă de criză a încrederii publice în instituții.

Precedente și cadrul legal: Poate fi verificată starea de sănătate a unui președinte?

Demersul senatorului Cristian Vântu ridică întrebări juridice și constituționale complexe, fără precedent clar în istoria post-decembristă a României.

Confidențialitatea medicală versus interesul public

Din punct de vedere juridic, există o tensiune fundamentală între dreptul la confidențialitatea datelor medicale – consacrat atât în legislația națională cât și în Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) – și interesul public legitim de a știi dacă șeful statului își poate exercita atribuțiile.

În democrațiile occidentale, nu există un consens clar cu privire la măsura în care starea de sănătate a unui președinte sau prim-ministru trebuie făcută publică. Unele țări au practici mai transparente (de exemplu, în SUA, președintele publică periodic buletine medicale), în timp ce în alte state această informație rămâne strict confidențială.

În cazul României, Constituția nu prevede o procedură explicită pentru verificarea stării de sănătate a președintelui în exercițiu. Articolele invocate de senatorul Vântu se referă la situații în care președintele este în imposibilitate temporară sau definitivă de a-și exercita atribuțiile, dar nu specifică cum se stabilește existența acestei imposibilități.

Rolul Curții Constituționale

Curtea Constituțională a României ar putea fi chemată să interpreteze prevederile constituționale relevante și să decidă dacă și în ce condiții poate fi solicitată verificarea stării de sănătate a președintelui.

CCR a fost deja implicată în momente de criză constituțională în ultimii ani, inclusiv în decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, ceea ce a generat controverse intense cu privire la rolul său politic și la limitele competențelor sale.

Reacții în spațiul public și politic

Deși demersul a fost făcut public abia miercuri, 8 octombrie, reacțiile au început deja să apară, reflectând profunzimea divizărilor politice din societatea românească.

Susținătorii demersului

Unii comentatori consideră că îngrijorarea exprimată de senatorul Vântu este legitimă și că, într-o democrație funcțională, trebuie să existe mecanisme de verificare a capacității funcționarilor publici de a-și exercita atribuțiile.

„Dacă există semne vizibile că un demnitar nu își poate îndeplini sarcinile, Parlamentul are datoria să investigheze. Nu este vorba de lipsă de respect, ci de responsabilitate instituțională", a declarat un analist politic sub protecția anonimatului.

Criticii demersului

Pe de altă parte, mulți observatori consideră că acest demers este o manevră politică a partidului AUR, menit să submineze credibilitatea și legitimitatea președintelui Nicușor Dan.

„Este o tactică josnică de a pune sub semnul întrebării sănătatea mintală a unui adversar politic. Am mai văzut astfel de strategii în alte țări, și niciodată nu au fost în interesul democrației", a comentat un profesor de științe politice.

Utilizarea de către George Simion a termenului „autist" a fost condamnată de multiple organizații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care au cerut scuze publice și retragerea acestor afirmații.

Implicațiile pentru stabilitatea politică a României

Indiferent de rezultatul acestui demers, simpla sa existență are implicații semnificative pentru stabilitatea politică și pentru percepția internă și externă asupra funcționării instituțiilor românești.

Pentru Nicușor Dan și Administrația Prezidențială:

• Presiune suplimentară în primele luni ale mandatului

• Necesitatea unei răspunsuri oficiale echilibrat – nici prea defensiv, nici prea ofensiv

• Posibila necesitate de a demonstra public capacitatea de a-și exercita atribuțiile

Pentru Parlamentul României:

• Un test al capacității de a gestiona o situație fără precedent constituțional

• Riscul de a seta un precedent periculos pentru viitor

• Necesitatea echilibrării între supravegherea democratică și respectarea demnității funcției prezidențiale

Pentru imaginea externă a României:

• Riscul de a fi percepută ca o țară cu instabilitate politică

• Posibile îngrijorări ale partenerilor NATO și UE cu privire la capacitatea de decizie a României în momente de criză

• Necesitatea de a demonstra că instituțiile democratice funcționează și pot gestiona situații complexe

Concluzii: Un moment definitoriu pentru democrația românească

Demersul fără precedent al senatorului AUR Cristian Vântu de a solicita verificarea stării de sănătate a președintelui Nicușor Dan reprezintă un moment definitoriu pentru maturitatea democrației românești.

Modul în care instituțiile statului – Parlamentul, Curtea Constituțională, Administrația Prezidențială – vor răspunde acestei situații va testa capacitatea sistemului democratic românesc de a naviga într-o zonă juridică și constituțională necartografiată, echilibrând între supravegherea democratică, respectarea confidențialității medicale, menținerea demnității funcției prezidențiale și asigurarea stabilității instituționale.

Rămâne de văzut dacă acest demers va rămâne o simplă manevră politică fără urmări concrete sau dacă va declanșa un proces instituțional cu implicații majore pentru viitorul politic al României și pentru modul în care înțelegem raportul dintre transparența publică și drepturile fundamentale ale demnitarilor statului.