CSM avertizează din nou Guvernul: instanțele au cu 11% mai multe dosare decât anul trecut, în timp ce deficitul de personal depășește 800 de judecători

Consiliul Superior al Magistraturii a adresat luni, 25 mai 2026, al șaptelea apel public consecutiv către Guvernul României în cursul acestui an, solicitând adoptarea urgentă a unor măsuri pentru remedierea crizei acute de personal din instanțe. Este un apel lansat pe fondul unor cifre care nu mai lasă loc de interpretare: volumul dosarelor aflate pe rolul instanțelor în toate fazele procesuale a ajuns la 2.389.004 la finalul săptămânii trecute — cu 11% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025, când numărul era de 2.155.793.

Totul se întâmplă în condițiile unui deficit de peste 800 de judecători, 4.874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorului — poziții vacante sau pur și simplu inexistente în organigrama instanțelor.

Un sistem care funcționează prin epuizarea oamenilor

Paradoxul pe care CSM îl semnalează cu insistență este că, în pofida acestui deficit cronic, sistemul continuă să funcționeze: rata de soluționare actuală este de 102,2%, în linie cu rata din 2025 (102,4% în aceeași perioadă). Cu alte cuvinte, judecătorii și grefierii în funcție soluționează mai multe dosare decât intră. Dar prețul este epuizarea unui corp profesional redus la os — și un sistem care nu mai are marjă de siguranță în fața creșterii continue a volumului de activitate.

Judecătorul CSM Alin Ene a formulat problema fără eufemisme: „În România anului 2026, justiția funcționează pe un model administrativ falimentar: tot mai puțini oameni, tot mai multe dosare și aceeași pretenție publică de performanță nelimitată."

Doi ani de blocaj la admiterea în magistratură

Sursa directă a crizei de personal este un blocaj legislativ cu consecințe sistemice: ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi organizat la 25 iulie 2024. De aproape doi ani, recrutarea de judecători noi a fost eliminată prin act normativ, inițial printr-o lege fiscală adoptată la finele anului 2024, care a blocat angajările pentru tot anul 2026.

CSM a formulat un memorandum pentru deblocarea acestor concursuri și l-a transmis Guvernului pe 29 aprilie 2026. Până în prezent, Executivul nu a aprobat memorandumul și nu a transmis niciun răspuns oficial la niciunul dintre cele șase apeluri anterioare. Instituția a catalogat public această conduită drept „exces de putere" și „sfidare a puterii judecătorești". Deși legislația a fost modificată la finele lunii aprilie pentru a permite teoretic reluarea concursurilor, Guvernul refuză în continuare să efectueze circuitul de avizare necesar.

Pe de altă parte, deși Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 prevedea angajarea a 200 de grefieri pe an, în ultimii șase ani nu a fost angajat niciunul.

Două judecătorii în pragul desființării

Cel mai grav semnal concret al crizei a venit pe 19 mai, când Plenul CSM a votat, cu 13 voturi pentru, 2 împotrivă și 3 nule, sesizarea Ministerului Justiției pentru declanșarea procedurii de desființare a Judecătoriei Urziceni și Judecătoriei Strehaia.

Ambele instanțe funcționează cu câte un singur judecător — la Strehaia situația era documentată de luni de zile — în sedii improprii, fără personal suficient. Curțile de Apel București și Craiova au efectuat numeroase demersuri pentru a delega sau detașa judecători la cele două instanțe, fără succes: niciun magistrat nu a acceptat delegarea, inclusiv din cauza „poziționării publice constant negative" față de drepturile de deplasare ale judecătorilor detașați — adică diurna și alte drepturi legale aferente.

Prin sesizarea Ministerului Justiției, CSM cere rearondarea temporară a localităților din circumscripțiile celor două instanțe la judecătorii vecine, până la rezolvarea situației. Desființarea unor instanțe de judecată este un eveniment extrem de rar în sistemul judiciar român și semnalează atingerea unui prag pe care instituția nu și-l mai putea asuma.

Romania, campioana europeană a dosarelor

Cifrele sunt brutale în comparație europeană. În 2024, România a raportat 1,6 milioane de dosare nou-intrate în materiile civilă și comercială în primă instanță, față de o medie europeană de 418.544. Ca rată raportată la populație, România înregistrează 8,42 cauze nou-intrate la 100 de locuitori, față de o medie a Uniunii Europene de 2,20 — de aproape patru ori mai mult. Dintre cele 26 de state care au furnizat date comparabile, România se situează pe primul loc.

În 2025, instanțele au gestionat în total 3.578.860 de dosare, în condițiile unui deficit de personal care a oscilat între 15% și 20% pe tot parcursul anului. Tendința nu s-a inversat: până la jumătatea lunii mai 2026, numărul cauzelor nou-înregistrate depășea deja cu peste 105.000 nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar pentru dosarele aflate în faza de fond creșterea era și mai pronunțată — peste 115.000 de cauze noi față de 2025.

Ce cere CSM și ce lipsește din sistem

Consiliul solicită, în esență, trei categorii de măsuri, pe care le repetă de la începutul anului fără a primi răspuns: deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, suspendate de aproape doi ani; alocarea efectivă a posturilor de grefier promise și neocupate timp de șase ani; și crearea posturilor de asistent al judecătorului la nivelul tuturor curților de apel, tribunalelor și tribunalelor specializate, în raport de cel puțin un asistent la trei judecători. Deși Legea nr. 393/2023 a permis înființarea a 165 de astfel de posturi, pentru atingerea pragului minim ar mai fi necesare încă 712.

CSM lucrează în prezent la un mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală a instanțelor — un instrument care ar urma să ofere cetățenilor predictibilitate privind durata procedurilor — dar instituția avertizează că acest mecanism nu poate substitui măsurile structurale de personal pe care Guvernul le amână.

Context: criza politică amplifică blocajul

Situația este agravată de instabilitatea politică în care se află România de la căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai 2026. Guvernul interimar nu are mandat politic pentru reforme structurale, iar decizia de aprobare a memorandumului CSM — un act administrativ relativ tehnic — a căzut în golul unui executiv fără coerență decizională. Cu un nou premier care nu a fost încă desemnat și un sistem judiciar care trimite SOS-uri de șapte ori pe an, miza nu mai este doar una instituțională, ci una fundamentală pentru accesul cetățenilor la justiție.