Criza economică golește librăriile românești: scădere fără precedent de la criza din 2008, TVA majorat și carțile care sunt acum aproape un lux

România este ultima din Uniunea Europeană la citit. Piața de carte valorează 60 de milioane de euro — la fel ca Bulgaria, o țară cu de trei ori mai puțini locuitori. Acum, pe fondul celei mai brutale crize economice din ultimii 15 ani, vânzările din librării au scăzut cu două cifre față de anul trecut. Editorii trag un semnal de alarmă: situația e mai gravă decât în 2008. Iar scumpirile mari abia urmează. Tabloul a reieșit de la Bookfest Timișoara, ediția a 13-a, unde cartea ieftină la 10 lei pe raft spune mai mult decât orice statistică.

Piața de carte din România: un pacient cronic, lovit acum acut

Înainte de a înțelege criza de acum, e nevoie de un reper. Piața de carte românească era cifrată, în anii anteriori, la 60 de milioane de euro — o cifră care, privită în oglindă, dezvăluie mult. Ungaria, cu jumătate din populația României, are o piață de carte de 130 de milioane de euro. Bulgaria, cu doar 7 milioane de locuitori, egalează România: tot 60 de milioane. Cea mai mare piață de carte din lume este în Germania — 9 miliarde de euro pe an.

Industria de carte din România a crescut cu 76% în ultimii 15 ani, dar cu mult sub ritmul economiei în ansamblu, care a crescut cu 206% în aceeași perioadă. Mai mult, raportat la inflație, piața cărții s-a contractat, iar creșterea aparentă a librăriilor reflectă mai degrabă adaptarea prin diversificarea cu produse auxiliare — papetărie, jucării — decât o revigorare reală a lecturii.

Și România se află în continuare pe ultimul loc la citit din Uniunea Europeană. Un barometru cultural arată că doar 20% dintre români au mers cel puțin odată pe an să împrumute cărți de la biblioteci — și chiar această cifră e considerată supraestimată de specialiști. Din 1990 și până în 2025, România a pierdut peste jumătate din numărul de biblioteci publice pe care le avea.

„Situația este groaznică": o criză mai rea decât 2008

Pe fondul acestei realități structurale fragile, criza economică din 2025–2026 a lovit suplimentar, brutal și rapid.

„Ce a fost anul trecut nu seamănă cu ce este și va fi în acest an, pentru că în librării se vede o scădere cruntă a vânzărilor pe care nu am întâlnit-o nici măcar în timpul crizei financiare din 2008. Lucrurile stau foarte prost. Bunurile culturale, și cartea în primul rând, sunt cele la care o gospodărie renunță atunci când apar primele semne ale unei scăderi în economie. Noi am avertizat din iulie 2025 că va fi cel mai negru an pentru piața editorială. Din septembrie și până acum consumul de carte a scăzut cu două cifre. Situația este groaznică", a declarat la Bookfest Timișoara Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.

Comparația cu 2008 este semnificativă. Criza financiară din 2008–2009 a lovit atât de tare piața de carte încât abia în 2019 vânzările din sector au reușit să egaleze nivelul anului 2008 — după un deceniu întreg de recuperare. Dacă situația din 2026 este deja mai rea decât atunci, perspectivele sunt îngrijorătoare.

Mecanismul este simplu și dureros: bunurile culturale sunt primele la care o gospodărie renunță în criză — și totodată ultimele la care se reia obiceiul de consum. Ciclul de revenire al industriei de carte durează mult mai mult decât recesiunea care l-a produs.

Lovitura dublă: TVA majorat și hârtia scumpă — iar petrolul la 130 de dolari vine din urmă

Scăderea vânzărilor nu este doar efectul crizei economice. Industria a absorbit în 2025 un șoc fiscal major care tocmai își arată efectele complete.

De la 1 august 2025, TVA la carte a crescut de la 5% la 11%. Majorarea nu a fost o simplă recalibrare fiscală, ci un șoc de cost cu efecte întârziate: în 2026, impactul devine pe deplin vizibil — comprimarea cererii, amânarea achizițiilor și presiune suplimentară pe un sector deja fragil.

TVA de 11% la cărți situează România printre statele cu cele mai ridicate cote de taxare din UE pentru acest domeniu. Danemarca are cel mai mare TVA — 23% — dar în rest cotele se situează între 5% (Franța) și 7% (Germania). Irlanda, Marea Britanie și Cehia au cota zero pentru cărți.

Editorii au încercat să absoarbă șocul fără a transfera integral creșterea TVA în prețul final, știind că orice majorare de preț reduce imediat publicul. Dar marja de manevră se îngustează. Pe lângă TVA, s-a scumpit și hârtia, și costurile de tipar.

Acum vine și un al treilea val de presiune, extern. „Acum nu vedem nicio perspectivă, nici nu avem cum, cu războiul din Iran și cu tot ce se întâmplă pe scena internațională. Acum avem petrolul la 130 de dolari barilul, anul trecut era 65. Acum e dublu", a spus Mitrică. Petrolul scump înseamnă transport scump, distribuție scumpă, logistică scumpă — și, la capătul lanțului, o carte și mai scumpă pe raft.

Efectele în lanț: titluri noi mai puține, autori români în pericol

Criza nu se vede doar în vânzări, ci și în producție. Dacă în urmă cu trei ani, la ediția precedentă a Salonului de Carte, piața înregistra peste 4.000 de titluri noi, acum numărul a coborât la 3.000. Un autor român are un tiraj curent între 500 și 1.200 de exemplare, în timp ce un autor străin publicat în traducere ajunge la 2.000. Nu există cum să crești tirajele dacă numărul de cititori scade.

„Toată lumea a tras frâna de mână. Nu avem titluri noi, nu se mai licitează", a confirmat la Bookfest Timișoara Vlad Vînătoru, reprezentantul editurii Polirom. „Sunt de 25 de ani pe piața de carte și pot spune că nu a început promițător acest an. E o problemă cu cash flow-ul pe piață și, decât să producem blocaje în tot lanțul, preferăm să facem reduceri. Odată cu scăderea vânzărilor, vin cheltuielile din spate, care trebuie plătite și nu sunt mici."

Efectele se propagă în tot ecosistemul editorial. „Se și cumpără mai puține, marja de profit e mai mică, costurile sunt mai mari, toată lumea e lovită — e lovit și cel care trebuie să cumpere, e lovit și cel care trebuie să producă, e lovit și cel care trebuie să distribuie. Acest lanț al cărții, care e fundamental pentru cultură, tot lanțul e sub atac", spune Barna Nemethi, director de editură.

Un simptom concret al gravității situației: lanțul de librării Diverta — unul dintre cele mai cunoscute branduri din retailul de carte postdecembrist — a intrat în faliment, compania Blor Retail care îl administra fiind dizolvată printr-o procedură declanșată în 2025.

La Bookfest: reduceri mari, cărți la 10 lei, public care vânează prețuri

Imaginea de la Bookfest Timișoara, ediția a 13-a, deschisă joi la Centrul Regional de Afaceri, ilustrează fidel starea pieței. Sunt reduceri mari la cărți din anii anteriori. Sunt zone întregi cu preț unic de 10 lei — cărți pe care editorii le-au scos să le vândă pentru că există cerere pentru carte ieftină, dar și pentru că au nevoie urgentă de lichidități. Publicul vine, dar vânează reducerile, nu cumpără la preț întreg. Decembrie 2025, luna care în mod normal salvează vânzările de carte prin cadouri, a dezamăgit.

Timp de patru zile, vizitatorii pot participa la peste 60 de evenimente dedicate lecturii și întâlnirilor cu autori, printre care Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Cristian Preda, Adelin Petrișor, Dan Alexe și Radu Vancu. Accesul publicului este gratuit. Programul include și evenimente pentru copii și o expoziție foto semnată de artiști timișoreni.

Ce ar putea schimba situația — și de ce nu se schimbă

Sectorul editorial semnalează de ani de zile două măsuri care ar putea ajuta structurat piața: o lege a prețului unic al cărții — care să elimine guerra prețurilor dintre lanțurile mari și librăriile independente — și reducerea TVA înapoi la cota redusă sau chiar la zero, așa cum funcționează în Irlanda, Marea Britanie sau Cehia.

„Cota de TVA cât mai mică pentru cărți și produse culturale nu e de fapt nicio înlesnire, așa cum consideră mulți, ci este o investiție", spune Mihai Mitrică. „Librăriile trebuie să plătească aceleași taxe ca sucursalele bancare sau ca farmaciile de lângă ele. Au aceleași impozite, aceleași taxe. Iar acum se trezesc și cu niște impozite suplimentare."

Ministerul Culturii are o alocare de 0,07% din PIB — cel mai mic buget al său — ceea ce lasă puțin spațiu de manevră pentru programe de susținere reală a sectorului editorial. Ministerul a lansat un program de 500.000 de lei pentru încurajarea lecturilor publice, o sumă modestă față de amploarea problemei.

Paradoxul rămâne: într-un climat economic dificil, capitalul educațional funcționează ca amortizor al crizelor. Taxarea suplimentară a cărții limitează tocmai accesul la acest capital. O piață restrânsă înseamnă tiraje mici, tirajele reduse implică costuri unitare mai ridicate, costurile crescute generează prețuri mai mari, iar prețurile crescute comprimă și mai mult cererea. Majorarea TVA a accelerat acest mecanism.

România taxează lectură mai mult decât o susține. Și se vede.

Surse: G4Media / Bookfest Timișoara, New Money, HotNews, Scena9, Europa Liberă, ProTV Știri, BZI