Conferința de Securitate de la Berlin debutează cu focus pe consolidarea apărării europene și creșterea producției de armament

Peste 140 de oficiali de rang înalt, miniștri ai apărării, comandanți militari și experți în securitate se reunesc marți și miercuri la Berlin pentru cea de-a 24-a ediție a Conferinței de Securitate de la Berlin, un eveniment crucial pentru viitorul apărării europene în contextul amenințărilor crescânde din partea Rusiei.

Conferința, care se desfășoară la Vienna House Andel's Berlin pe 18-19 noiembrie 2025, vine într-un moment în care Europa se confruntă cu cele mai grave provocări de securitate de la sfârșitul Războiului Rece, necesitând o regândire fundamentală a capacităților defensive ale continentului.

Agenda: de la producția de armament la noile tehnologii

Participanții la conferință vor explora răspunsuri la o gamă largă de amenințări cu care se confruntă NATO și Uniunea Europeană, având ca prioritate stimularea producției de armament și adoptarea rapidă a noilor tehnologii militare.

În 16 paneluri de discuții, specialiști de top vor aborda aspecte actuale ale politicii de securitate și apărare, aspecte militare și tehnologie defensivă. Temele centrale includ:

• Apărarea totală NATO și legătura transatlantică

• Amenințări, riscuri și mitigarea acestora în Europa

• Progresul în planificarea de descurajare și apărare

• Nivelul de ambiție militară al UE

• Asistența pentru Ucraina și situația din Orientul Mijlociu

• Protecția infrastructurii critice

• Inteligența artificială în NATO și UE

• Interoperabilitatea forțelor armate

• Concepte alternative de energie pentru platforme militare

Vorbitori de rang înalt: miniștri, generali și lideri politici

Printre vorbitorii principali se numără Boris Pistorius, ministrul german al apărării, și Pål Jonson, ministrul apărării din Suedia, două dintre vocile cele mai influente în dezbaterea actuală privind securitatea europeană.

Conferința va fi deschisă de Marie-Agnes Strack-Zimmermann, politiciană germană din Partidul Democrației Libere (FDP) și președinta Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European. Strack-Zimmermann, cunoscută pentru poziția sa fermă în susținerea Ucrainei și pentru criticile aduse conducerii germane pentru ezitarea în livrarea de armament către Kiev, a declarat că "Comisia de Securitate și Apărare va fi un organism puternic de supraveghere și o forță motrice în domeniul politicii europene de securitate și apărare".

Printre reprezentanții militari care participă la conferință se află generalul german Ingo Gerhartz, care conduce Comandamentul Forței Comune Aliate a NATO de la Brunssum, în Olanda.

Contextul geopolitic: avertismentele despre un conflict cu Rusia

Conferința are loc într-un moment în care mai mulți oficiali europeni lansează avertismente grave despre posibilitatea unui conflict direct între NATO și Rusia în următorii ani.

Boris Pistorius a declarat recent într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că un război între NATO și Rusia ar putea izbucni mai devreme decât se estimase inițial – nu în 2029, ci chiar în 2028. "Am spus întotdeauna că acest lucru s-ar putea întâmpla în 2029. Însă acum există și cei care spun că acest lucru este posibil chiar în 2028, iar unii istorici militari cred chiar că am petrecut ultima vară de pace", a afirmat ministrul german.

Pistorius a subliniat că NATO dispune de un potențial semnificativ de descurajare, atât convențional cât și nuclear, dar a îndemnat la întărirea în continuare a potențialului militar al țărilor aliate. "Avem forțe armate pregătite pentru luptă, dar da, trebuie să le echipăm și mai bine", a adăugat el.

Pål Jonson, ministrul suedez al apărării, a lansat un apel similar pentru ca Europa să treacă în "modul război" pentru a descuraja agresiunea rusă. "Pentru a păstra pacea, trebuie să ne pregătim atât mental cât și militar pentru posibilitatea unui război. Este necesară o schimbare de mentalitate: trebuie să trecem în modul război pentru a descuraja ferm, a ne apăra și a păstra pacea", a declarat Jonson într-un interviu pentru RND.

Ministrul suedez a avertizat că Rusia "testează constant unitatea și determinarea noastră" prin operațiuni hibride intensificate, inclusiv incidente cu drone și aeronave care intră în spațiul aerian NATO. "Rusia trebuie să știe: dacă o navă de război ostilă sau o aeronavă de luptă intră în spațiul nostru aerian sau în apele noastre, vom fi forțați să o alungăm – și, dacă circumstanțele o cer, să o doborâm", a avertizat Jonson.

Suedia ca țară parteneră: un simbol al transformării europene

În mod simbolic, Suedia este țara parteneră a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la Berlin, marcând transformarea profundă a politicii de securitate europene. Suedia, care a abandonat decenii de neutralitate pentru a adera la NATO în martie 2024, reprezintă acum un pilon esențial al apărării nordice.

Sub conducerea lui Pål Jonson, Suedia a devenit unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei, furnizând peste 48 de miliarde de coroane suedeze (aproximativ 4,4 miliarde de euro) în asistență militară de la începutul războiului în februarie 2022. Pentru 2025, guvernul suedez a proiectat alocații pentru apărarea militară de 138 de miliarde de coroane suedeze.

În iunie 2025, Riksdagul (parlamentul suedez) a aprobat un împrumut de 300 de miliarde de coroane pentru a accelera creșterea forțelor și achizițiile de muniție. Suedia furnizează acum un batalion mecanizat pentru Forțele Terestre Avansate ale NATO în Letonia și va prelua responsabilitatea de națiune cadru pentru Forțele Terestre Avansate ale NATO în Finlanda, de-a lungul celei mai lungi frontiere a NATO cu Rusia.

Independența conferinței: un forum liber de influențe guvernamentale

Un aspect important al Conferinței de Securitate de la Berlin este independența sa față de influențele guvernamentale. Evenimentul nu este susținut de bugete publice și, prin urmare, este liber să adopte o poziție obiectivă asupra problemelor de securitate europeană.

Conferința atrage participanți din țări europene și non-europene, instituții europene și NATO, fiind unul dintre cele mai mari evenimente dedicate securității și apărării europene. Pe lângă cei peste 140 de vorbitori de top – lideri politici, militari, din mediul de afaceri și societatea civilă – conferința atrage un număr tot mai mare de membri ai parlamentelor naționale și ai Parlamentului European.

Provocările actuale: de la Ucraina la infrastructura critică

Conferința are loc în contextul în care războiul din Ucraina continuă să se intensifice, Rusia și-a sporit capacitatea industrială defensivă și investește resurse uriașe în forțele sale armate, în timp ce folosește atacuri hibride pentru a viza Suedia și multe alte țări.

Recent, Suedia a raportat o creștere accentuată a interferențelor GPS deasupra Mării Baltice, provenind din Rusia, care afectează aviația civilă. În strategia sa națională de securitate, Suedia a identificat Rusia ca fiind cea mai gravă amenințare.

Protecția infrastructurii critice a devenit o prioritate urgentă după o serie de incidente misterioase, inclusiv avarii ale cablurilor submarine în Marea Baltică și acte de sabotaj împotriva rețelelor de transport și energie din Europa.

Industria de apărare: de la expoziție la inovație

Pe lângă panelurile de discuții, conferința include o expoziție în care producători de top prezintă inovații în domeniul tehnologiei defensive. Companii precum CGI, Sectra Communications, Thales, Damen, Reflex Aerospace și Lufthansa Technik Defense prezintă soluții de la comunicații securizate până la sisteme de sateliți cu dublă utilizare și aeronave guvernamentale moderne.

Un accent special este pus pe accelerarea proiectelor majore de apărare. Potrivit experților prezenți, Europa trebuie să treacă de la cicluri lungi de achiziții și dezvoltare la o abordare care combină viteza de execuție ridicată cu cerințe specifice apărării, inclusiv standarde stricte de securitate și conformitate.

Implicații pentru România și regiunea Mării Negre

Deși materialul original nu menționează participarea directă a României, conferința are implicații directe pentru securitatea României și a regiunii Mării Negre. Fostul ministru al apărării al României și fost vicepreședinte al Parlamentului European, are legături istorice cu această conferință, iar România, ca stat membru NATO și țară vecină cu Ucraina, este direct afectată de deciziile luate în privința consolidării apărării europene.

Perspectivă: o Europă pregătită pentru apărare

Conferința de Securitate de la Berlin din 2025 vine într-un moment pivot pentru securitatea europeană. După decenii de investiții insuficiente în apărare și de dependență de umbrela de securitate americană, Europa este forțată să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.

Cum a subliniat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, "Securitatea și apărarea nu au fost niciodată priorități atât de înalte pentru viitorul Europei. Nu va exista un viitor puternic, sigur și pașnic pentru europeni dacă nu suntem capabili să ne apărăm singuri."

Următoarele două zile de dezbateri la Berlin vor contribui la conturarea răspunsului european la aceste provocări existențiale, stabilind direcția pentru politicile de apărare ale continentului în anii următori.