Bulgaria adoptă euro pe 1 ianuarie 2026. Un salt economic marcat de promisiuni de câștiguri substanțiale și temeri despre inflație

Bulgaria va adera joi, 1 ianuarie 2026, la zona euro și va deveni astfel cea de-a 21-a țară care adoptă moneda unică europeană. Decizia vine la 19 ani după aderarea țării la Uniunea Europeană și marchează un moment istoric pentru cea mai săracă țară a blocului comunitar. Însă tranziția este marcată de opoziție populară semnificativă, temeri despre creșterea prețurilor și campanii de dezinformare atribuite Rusiei, într-un context de instabilitate politică acută.

Țara balcanică cu 6,4 milioane de locuitori va înlocui leva bulgărească – introdusă în 1881 și păstrată ca simbol al identității naționale – cu euro, într-o perioadă în care se confruntă cu provocări interne majore. După protestele anticorupție care au răsturnat recent guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an, Bulgaria se îndreaptă spre cele de-a opta alegeri parlamentare în cinci ani.

Drumul lung și dificil către zona euro

Drumul Bulgariei către adoptarea euro nu a fost deloc simplu. În anii anteriori, Bruxelles-ul respinsese cererea țării din cauza unei rate a inflației considerate prea mare. Situația s-a schimbat în 2025, când inflația bulgară a scăzut la 2,7% pentru perioada de 12 luni până în aprilie, sub limita maximă acceptată de 4,2%, conform standardelor Uniunii Europene.

Parlamentul European a aprobat aderarea Bulgariei la zona euro în iulie 2025, după ce atât Comisia Europeană, cât și Banca Centrală Europeană au confirmat că țara îndeplinește toate cele cinci criterii de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht: stabilitatea prețurilor, stabilitatea cursului de schimb, disciplina fiscală, datoria publică sub control și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

"Astăzi este cu adevărat o zi importantă pentru Bulgaria. Suntem pe punctul de a atinge un obiectiv strategic pentru țara noastră", a declarat ministrul bulgar de Finanțe, Temenujka Petkova, în momentul aprobării. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a caracterizat momentul ca "o zi istorică" pentru Bulgaria, subliniind că "este și o zi bună pentru Eurogroup și zona euro în ansamblu, deoarece aceasta întărește și mărește zona euro".

Opoziția puternică din rândul populației

În ciuda avizelor pozitive ale instituțiilor europene, aproape jumătate dintre bulgari se opun adoptării euro. Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, 49% dintre cetățeni resping moneda unică, iar un alt sondaj al Ministerului de Finanțe arată că doar 51% susțin aderarea, în timp ce 45% se opun.

În cursul verii 2025, o mișcare de protest care cerea "păstrarea leului bulgar" a mobilizat mii de oameni în stradă, la inițiativa în special a partidelor de extremă dreapta și pro-ruse. Protestele au continuat și după ce Comisia Europeană a aprobat oficial aderarea, alimentate de temerile legate de o potențială explozie a prețurilor.

Îngrijorarea este deosebit de palpabilă în zonele rurale sărace și în rândul pensionarilor. "Prețurile vor crește. Asta mi-au spus prietenii care locuiesc în Europa de Vest", a declarat pentru AFP Bilyana Nikolova, în vârstă de 53 de ani, proprietara unui magazin alimentar în micul sat Chuprene, din nord-vestul Bulgariei.

Nencho și Maya Neshev, doi pensionari de 67 de ani din Vidin, împărtășesc aceleași îngrijorări. "Incertitudinea este evidentă și am îngrijorări pentru că sunt pensionară", spune Maya. "Ar trebui să îmi fac provizii? Are sens? Ce se va întâmpla în ianuarie? E mai bine să păstrăm leva pe tot parcursul lunii ianuarie? Să continuăm cu leva, iar în februarie să trecem pe euro? Sunt multe necunoscute."

Elena Vasileva, 26 de ani, inginer în industria alimentară din Hisarya, un oraș mic la 110 kilometri de Sofia, se teme că, prin renunțarea la leva, Bulgaria va pierde o parte din identitatea sa națională. "Leva a fost introdusă în 1881. Este parte din cine suntem", a declarat ea.

Dezinformarea pro-rusă complică tranziția

Temerile populației au fost amplificate de o campanie susținută de dezinformare, atribuită în mare parte unor actori pro-ruși. Investigații jurnalistice au arătat că o rețea de campanii pe rețelele sociale, legată de Rusia, a încercat să submineze sprijinul public față de euro prin răspândirea de informații false.

Liderul partidului pro-rus Revival, Kostadin Kostadinov, a fost criticat la începutul anului după ce a susținut în mod nefondat că bulgarii își vor pierde economiile după aderare, din cauza unui alt curs de schimb. "Orice persoană rațională s-ar opune adoptării monedei euro", a afirmat György Papazov, un critic vocal al aderării. "Aderarea acum va agrava lucrurile și mai repede. În opinia mea, nu există niciun beneficiu serios în adoptarea euro."

Întrebat despre influența rusă asupra opiniei publice privind moneda unică, comisarul Dombrovskis a declarat că "nu este un secret" faptul că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei. "Este vorba despre provocări, acte de sabotaj, încălcarea spațiului aerian european, interferență în procesele politice din UE și din alte țări și despre răspândirea dezinformării", a spus el.

Lecțiile din experiența Croației

Pentru a oferi o perspectivă realistă asupra tranziției, Bulgaria poate privi spre Croația, ultima țară care a adoptat moneda unică în ianuarie 2023. Experiența croată oferă atât motive de optimism, cât și avertismente despre provocările ce vor urma.

De când Croația a aderat la zona euro, inflația sa a crescut – este adevărat – puțin mai mult decât înainte de aderare. Prețurile de consum au crescut mult mai rapid în cele 18 luni de la adoptarea euro, iar în sectorul turistic, care reprezintă aproximativ o cincime din economia Croației, prețurile au crescut cu 50% în ultimii trei ani – mult mai mult decât creșterea de 15-20% înregistrată de Spania sau Grecia.

Totuși, experții subliniază că aceste creșteri nu au fost determinate de adoptarea euro în sine, ci de o succesiune de șocuri economice care au început cu pandemia. "Croația a fost singura țară care a aderat la zona euro în condiții de presiuni inflaționiste severe", a declarat Petar Sorić de la Facultatea de Economie și Afaceri a Universității din Zagreb, menționând că inflația din 2022-2023 a fost cea mai gravă din anii 1990.

Pe de altă parte, celelalte date economice sugerează că tranziția Croației a fost în mare parte un succes. Creșterea economică a Croației a fost printre cele mai puternice din UE în 2024, atingând 3,8%, ajutată de un sector turistic robust. Țara a renunțat la comisioanele de conversie valutară – un mare câștig pentru întreprinderi și turiști – iar prima de risc de credit în raport cu Germania a dispărut aproape complet.

Ana Šabić, directoarea Departamentului de Relații Europene al Băncii Naționale a Croației, a calificat adoptarea monedei euro de către țară drept "o poveste de succes completă". Mesajul Croației către Bulgaria: "Relaxați-vă, ar putea fi mult mai rău."

Măsuri de protecție împotriva scumpirilor nejustificate

Pentru a preveni abuzurile și pentru a liniști populația, autoritățile bulgare și europene au implementat mai multe măsuri de siguranță. Parlamentul bulgar a întărit în cursul verii organismele de control însărcinate să investigheze creșterile bruște ale prețurilor și să frâneze orice creștere "nejustificată" legată de trecerea la euro.

Guvernul bulgar a obligat comercianții să afișeze prețurile în ambele monede începând cu 8 august 2025, iar această practică va continua pe tot parcursul anului 2026. Această măsură urmărește să sporească transparența și să ajute consumatorii să compare prețurile cu cele practicate în restul UE.

Totuși, experiența Croației arată că astfel de măsuri nu sunt întotdeauna suficiente. Mulți comercianți croați au crescut prețurile înainte de intrarea în vigoare a regulii de afișare duală, ceea ce le-a permis să susțină că nu le-au crescut în perioada monitorizată. Fran Galetić de la Facultatea de Economie și Afaceri a Universității din Zagreb a avertizat că "deși politica oficială a transmis mesaje liniștitoare că acest lucru nu se va întâmpla, mulți și-au amintit cum a fost" în Slovenia, unde prețurile au crescut cu 9% în primele 18 luni de la adoptarea euro în ianuarie 2007.

Cum va funcționa tranziția practică

Cursul de schimb oficial este stabilit la 1,95583 leva pentru 1 euro – un curs fix care a fost menținut de Bulgaria încă din anii 1990, când și-a ancorat moneda la marca germană, apoi la euro, devenind astfel dependentă de politica monetară a BCE fără a avea însă un cuvânt de spus.

"De acum înainte, va putea în sfârșit să participe la deciziile din cadrul Uniunii Monetare", a declarat pentru AFP Georgi Angelov, economist la Open Society Institute din Sofia. Este o schimbare fundamentală: după decenii de a urma politica monetară europeană fără a putea influența-o, Bulgaria va avea în sfârșit voce la capitolul BCE.

Perioada de utilizare simultană a ambelor monede va fi de o lună, ianuarie 2026. Până pe 31 ianuarie, bulgarii vor putea plăti atât în leva, cât și în euro, după care plățile vor fi acceptate doar în euro. Salariile, pensiile și beneficiile sociale vor fi plătite în euro, recalculate automat la cursul de schimb oficial.

Toate conturile bancare în leva vor fi convertite automat în euro la cursul de schimb oficial și fără comisioane. Doar euro vor putea fi retrași din bancomate. Bancnotele și monedele în leva vor fi schimbate gratuit și în cantități nelimitate în primele șase luni de la introducerea monedei euro. Ulterior, băncile pot introduce un comision de schimb, dar Banca Centrală va continua să facă schimburi fără taxă pe termen nelimitat.

Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a subliniat că plata cu cardul rămâne cea mai ușoară și cea mai convenabilă opțiune, eliminând complet preocupările legate de schimbul valutar manual.

Câștigurile economice promite să fie substanțiale

Președinta BCE, Christine Lagarde, a asigurat că câștigurile legate de adoptarea euro vor fi "substanțiale", invocând "schimburi mai fluide, costuri de finanțare mai mici și prețuri mai stabile". Întreprinderile mici și mijlocii ar putea economisi echivalentul a aproximativ 500 de milioane de euro în comisioane de schimb valutar, a adăugat ea în decembrie la Sofia.

Un sector în particular ar trebui să beneficieze semnificativ de euro: turismul, care a generat în 2025 aproximativ 8% din PIB-ul țării. Pentru milioanele de turiști europeni care vizitează anual litoralul bulgăresc de la Marea Neagră sau stațiunile montane, eliminarea comisioanelor de schimb valutar și a fluctuațiilor de curs reprezintă un avantaj major.

Pentru românii care aleg în fiecare an Bulgaria ca destinație de vacanță, adoptarea euro înseamnă eliminarea necesității de a schimba lei în leva, simplificând semnificativ călătoriile. Țara vecină beneficiază deja de libera circulație în Spațiul Schengen, iar adoptarea euro consolidează și mai mult poziția Bulgariei ca una dintre cele mai accesibile și populare destinații de vacanță pentru români.

Lagarde a relativizat, de altfel, schimbările de prețuri așteptate, calificându-le drept "modeste și de scurtă durată" și afirmând că, în cazul trecerilor anterioare la euro, impactul s-a situat între 0,2 și 0,4 puncte procentuale. Experiența istorică sugerează că percepția publică a inflației tinde să fie mai pesimistă decât realitatea măsurată de statisticile oficiale.

Provocările rămân: instabilitatea politică și contextul economic dificil

Chiar înainte de trecerea efectivă la euro, prețurile alimentelor au crescut cu 5% pe an în noiembrie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică, adică mai mult decât dublul mediei zonei euro. Prețurile imobiliare au crescut cu 15,5% în al doilea trimestru, adică de trei ori mai mult decât media zonei euro. Aceste creșteri alimentează temerile populației că adoptarea euro va amplifica și mai mult acest trend.

În acest context de instabilitate, Boryana Dimitrova, de la institutul de sondaje Alpha Research, care studiază opinia publică cu privire la euro de un an, avertizează că orice problemă legată de introducerea euro va fi exploatată de politicienii anti-UE. După succesiunea de șapte alegeri în trei ani – ultima în octombrie 2024 – și căderea recentă a guvernului, Bulgaria se confruntă cu o criză politică profundă care complică eforturile de comunicare și implementare a tranziției.

"Provocarea va fi să avem un guvern stabil timp de cel puțin unu-doi ani, pentru a putea profita pe deplin de avantajele aderării la zona euro", a estimat Angelov. Cu toate acestea, Comisia Europeană a clarificat că procesul de aderare la zona euro va continua conform planului, indiferent de instabilitatea politică internă. Deciziile necesare au fost deja luate și rămân în vigoare, iar conform Constituției bulgare, tratatul de aderare la UE, care include obligația de a adopta euro odată ce criteriile sunt îndeplinite, are caracter de tratat internațional ratificat și nu poate fi supus referendumului național.

O extindere limitată a zonei euro

Bulgaria va fi primul stat care adoptă euro după Croația în 2023, marcând o pauză de trei ani în extinderea zonei monetare. După aderarea Bulgariei, doar șase țări membre UE rămân în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca. Niciuna din ele nu are planuri imediate de adoptare a euro, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice cerute.

România, în special, rămâne pe dinafară din cauza neîndeplirii criteriilor de convergență. Potrivit prognozelor Băncii Naționale a României, inflația ar urma să ajungă la 4,6% la finalul lui 2025 și la 3,4% în 2026, niveluri peste pragul acceptat. În plus, deficitul bugetar și datoria publică în creștere reprezintă obstacole majore care amână, pe termen nedefinit, adoptarea monedei euro de către România.

Zona euro a crescut treptat de la 12 țări în 2002, când bancnotele și monedele au fost puse în circulație, la 21 membri în 2026. Pe parcurs s-au alăturat Slovenia (2007), Cipru și Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014), Lituania (2015) și Croația (2023).

Tranziția rapidă: speranțe și temeri

În ciuda temerilor și a opoziției, mulți cetățeni și specialiști anticipează o tranziție relativ rapidă. Maria Valentinova, farmacistă din Sofia, a declarat că euro va fi benefic pentru economie pe termen lung, chiar dacă perioada de plată duală lev-euro este considerată stresantă. "Cred că, în cele din urmă, va fi un lucru bun", a spus ea.

Dimitar Ganev, economist și fost ministru al finanțelor, s-a arătat optimist: "Ce se va întâmpla cu țara noastră și dacă vom fi un exemplu bun sau rău în zona euro… depinde în totalitate de noi. Cred că, după câteva săptămâni, bulgarii se vor obișnui cu noua monedă."

Pentru guvernele succesive care au promovat adoptarea euro, moneda unică va permite dinamizarea economiei celei mai sărace țări din Uniunea Europeană, consolidarea legăturilor sale cu Europa de Vest și protejarea acesteia de influența Rusiei. În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice crescânde, integrarea mai strânsă în structurile economice și politice ale UE este văzută ca esențială pentru securitatea pe termen lung a Bulgariei.

Decizia vine, de altfel, într-un moment în care euro se întărește față de dolarul american, pe fondul politicilor comerciale ale președintelui Donald Trump care afectează încrederea în moneda americană. Adoptarea euro de către Bulgaria poate fi văzută și ca o reafirmare a atractivității și stabilității zonei euro într-o perioadă de incertitudine economică globală.

Următoarele săptămâni și luni vor arăta dacă Bulgaria va deveni o poveste de succes precum Croația sau dacă temerile populației se vor materializa într-o criză de încredere care ar putea afecta stabilitatea economică și politică a țării. Cert este că, începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria va scrie un nou capitol în istoria sa economică, marcând sfârșitul unei ere de peste 140 de ani în care leva a fost simbolul monetar al națiunii.

Ultima actualizare: 28 decembrie 2025, ora 11:45