Bolojan prezintă planul pentru energia României: speculatorii afară din rețea, managerii de stat — responsabilizați sau înlocuiți

Premierul a anunțat cinci direcții strategice pentru creșterea producției de energie electrică, în contextul crizei de carburanți generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Principala țintă: avizele tehnice de racordare „fantomă", care blochează accesul investitorilor serioși și scot zeci de mii de hectare din circuitul agricol.

Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri seară, 8 aprilie, alături de ministrul Energiei Bogdan Ivan, o conferință de presă în care a prezentat cinci direcții strategice pentru reforma pieței de energie electrică din România — o conferință anunțată explicit în contextul crizei de carburanți, alimentată de conflictul militar americano-israeliano-iranian și de blocarea Strâmtorii Ormuz în ultimele săptămâni.

Contextul imediat: criza carburanților și întâlnirea de la Cotroceni

Conferința a venit la câteva zile după o întâlnire la Cotroceni între premierul Bolojan, miniștrii Energiei și Transporturilor și președintele Nicușor Dan, alături de reprezentanți ai principalelor companii petroliere active în România. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, România nu se confruntă în prezent cu dificultăți de aprovizionare, iar achizițiile de combustibili se realizează la prețuri conforme pieței internaționale. A fost convenit totuși un mecanism de comunicare continuă între autorități și sectorul privat, pentru monitorizarea evoluțiilor și reacție rapidă în caz de escaladare.

Guvernul a și acționat deja: a redus acciza la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA), cu intrare în vigoare marți, 7 aprilie, și a introdus o contribuție de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Motorina a fost prioritizată față de benzină din cauza impactului său mai direct asupra economiei și a inflației.

Cele cinci direcții strategice

1. Desființarea avizelor de racordare speculative

Aceasta este, în opinia premierului, cea mai urgentă reformă structurală. Bolojan a prezentat o cifră care explică în sine amploarea problemei: România a emis avize tehnice de racordare la rețelele electrice pentru o capacitate totală de 70.000 MW — mai mult decât necesarul real al țării — iar 90% din acestea aparțin unor proiecte pur speculative, fără intenție reală de construcție.

Mecanismul speculativ este simplu și devastator: un investitor depune un aviz de racordare cu o garanție minimă (actualmente 5% din valoarea proiectului), ocupă capacitate din rețea fără să construiască nimic, și ori revinde avizul, ori blochează accesul unui competitor serios. Efectele colaterale includ și scoaterea din circuitul agricol a zeci de mii de hectare prin servituți și rezervări de teren.

Soluția anunțată de Bolojan: creșterea garanției obligatorii de la 5% la 20% (pe care premierul o consideră totuși insuficientă), impunerea unor termene ferme de realizare a investițiilor, cu pierderea automată a garanției în caz de nerespectare, și publicarea unui nou regulament ANRE până la sfârșitul lunii aprilie 2026. Bolojan a invocat modelul spaniol: „Spania a luat măsuri serioase și acum fenomenul speculativ este eliminat."

2. Îmbunătățirea performanței companiilor de stat din domeniu

A doua direcție vizează direct disfuncționalitățile cronice ale marilor producători de energie aflați în portofoliul statului. Bolojan a fost explicit: „Un grup de firme de consultanță au organizat concursuri și au câștigat oameni cu conexiuni în zona politică." Premierul a invocat exemple concrete — Complexul Energetic Oltenia, grupul de la Iernut, Hidroelectrica — susținând că, dacă ar fi existat indicatori de performanță clari și mandatați, investițiile blocate ani în șir s-ar fi realizat la timp.

Măsura propusă: auditarea tuturor contractelor de mandat ale conducerilor din companiile de stat energetice, revizuirea indicatorilor de performanță cu criterii clare și măsurabile, și introducerea unui mecanism fără echivoc de revocare a mandatelor în cazul nerealizării obiectivelor. „Dacă vor performa, felicitări, foarte bine. Dacă nu, atunci trebuie înlocuiți, pentru că altfel marile racordări vor fi întârziate sau pierdute", a spus premierul.

3. Reducerea distorsiunilor pe piața de energie

A treia direcție atacă volatilitatea excesivă a prețurilor, generată de structura actuală a pieței. Bolojan a explicat că o pondere prea mare din energia produsă în România se tranzacționează pe piețele zilnice — extrem de volatile — în defavoarea contractelor pe termen lung cu clienți finali, care ar genera predictibilitate atât pentru consumatori, cât și pentru producători.

Soluțiile anunțate includ reducerea cantităților tranzacționate pe piețele spot, extinderea contractelor pe termen lung și stimularea furnizorilor să adopte această structură, inclusiv prin reducerea plăților restante ale statului față de aceștia.

4. Creșterea capacităților de stocare

România a beneficiat în ultimii ani de investiții masive în energie eoliană și fotovoltaică, surse prin natura lor intermitente — produc când bate vântul sau strălucește soarele, nu neapărat când consumul o cere. Bolojan a argumentat că „dacă ultimii ani au fost anii energiei eoliene și fotovoltaice, trebuie ca următorii să fie anii stocării".

Ministerul Energiei va promova capacitățile de stocare prin scheme de sprijin, prin fonduri din PNRR și din Fondul de Modernizare al UE. Transelectrica va trebui să elaboreze o strategie clară privind localizarea geografică optimă a capacităților de stocare.

5. Susținerea investițiilor strategice majore

A cincea direcție vizează proiectele de infrastructură cu impact pe termen lung: interconexiunile transfrontaliere — care permit importul sau exportul de energie după necesități —, investițiile în producția „de bandă" (producție constantă, non-intermitentă, capabilă să acopere cel puțin 10% din totalul producției de energie), și simplificarea procedurilor de autorizare și expropriere pentru proiectele de interes național.

Ce urmează

Bolojan a precizat că pachetul de propuneri va fi înaintat ANRE pentru ca noul regulament privind avizele de racordare să fie publicat până la 30 aprilie 2026. Celelalte direcții presupun atât acțiuni pe termen scurt, cât și reforme structurale pe termen mediu, care vor necesita sprijin parlamentar. Premierul a subliniat că toate cele cinci direcții sunt interdependente: „Ca să livrezi energie, trebuie să ai acces la rețele" — iar rețelele sunt în prezent blocate de speculatori, gestionate deficitar de companii de stat și insuficient interconectate cu restul Europei.

Conferința a marcat totodată una dintre primele ieșiri publice în care Bolojan a prezentat un plan sectorial concret — un semnal că guvernul încearcă să demonstreze capacitate de acțiune reformatoare tocmai în perioada cea mai tensionată din punct de vedere politic, cu decizia PSD privind continuarea la guvernare programată pentru 20 aprilie.