Bolojan după ședința PNL: nu demisionez, încep negocierile pentru guvern minoritar. Crin Antonescu: „Țara e condusă de USR — al patrulea partid"

București, 21 aprilie 2026 — La finalul unei ședințe de peste patru ore a Biroului Politic Național, premierul Ilie Bolojan a ieșit marți după-amiază la conferință de presă cu un mesaj tranșant: nu demisionează, are mandat de la PNL să formeze un guvern minoritar și consideră că nu există niciun temei pentru plecarea sa din funcție. În același timp, fostul lider liberal Crin Antonescu a oferit o lectură acidă a situației: România este condusă, de facto, de USR — al patrulea partid ca scor electoral.

Bolojan: „Nu am spus niciodată că voi demisiona imediat"

Înconjurat de conducerea PNL — Ciprian Ciucu, Adrian Veștea, Cătălin Predoiu și Dan Motreanu — premierul a ținut să demonteze de la bun început premisa întrebărilor jurnaliștilor despre o eventuală demisie.

„Nu am spus niciodată că voi demisiona imediat. Premisa dvs. e greșită", a spus Bolojan, adăugând că „dacă ar exista niște disponibilități financiare mari ale guvernului care ne-ar permite să facem lucruri mari, n-aș avea nicio problemă să mă dau la o parte."

Premierul a confirmat că ședința s-a încheiat cu votarea unei rezoluții: „S-a votat o rezoluție: mandatul pentru conducerea PNL și pentru mine ca premier de a asigura stabilitatea guvernamentală în contextul crizei declanșate de decizia iresponsabilă a PSD și de a face toate demersurile pentru a asigura susținerea parlamentară."

Bolojan a ținut să sublinieze că rezoluția nu este un simplu gest formal: „S-a votat o rezoluție care întărește ceea ce am declarat aseară: mandatul pentru conducerea PNL și pentru mine, ca prim-ministru, de a asigura stabilitatea guvernamentală în fața crizei generate de iresponsabilitatea PSD."

Negocierile pentru guvernul minoritar, demarate imediat

Premierul a anunțat că va iniția discuții cu grupurile politice USR, UDMR și grupul minorităților naționale pentru a clarifica în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar: „Responsabilitatea este una imensă, având în vedere provocările."

Miza concretă este absorbția fondurilor europene. Bolojan a explicat că una dintre cele mai urgente probleme este finalizarea investițiilor finanțate din PNRR — autostrăzi, școli, spitale, anvelopări de blocuri — și că sunt necesare trei-patru proiecte de lege adoptate până la finalul sesiunii parlamentare pentru a putea absorbi fondurile până la sfârșitul lunii august.

Premierul a propus și un moratoriu cu toate forțele politice parlamentare pentru a nu pierde banii din PNRR, al cărui termen expiră la 31 august: „Propun un moratoriu cu toate forțele politice ca să nu pierdem banii din PNRR."

Ușa către AUR — deschisă, dar fără decizie formală

Întrebat în mod repetat dacă va purta negocieri și cu AUR, SOS sau POT pentru a bloca o eventuală moțiune de cenzură sau a asigura o majoritate parlamentară, Bolojan a evitat un răspuns direct. „Vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare și, în funcție de evoluția politică din zilele următoare, vom lua decizii în ceea ce privește discuțiile cu un grup parlamentar sau altul", a spus premierul.

Întrebat de ce nu s-a votat rezoluția anti-AUR, SOS și POT, propusă în ședință de prim-vicepreședinta Nicoleta Pauliuc, Bolojan a spus că nu acesta a fost subiectul ședinței, adăugând: „PNL a dat un vot în unanimitate și am încredere că înțelege că pentru a face politică trebuie să fii serios."

Aritmetica parlamentară explică această prudență: PNL, USR, UDMR și grupul minorităților însumează 181 de voturi — cu 52 sub pragul de 233 necesar pentru investirea unui guvern. Fără sprijin punctual din zona partidelor mici, un guvern minoritar nu poate fi investit.

Întrebat dacă ar accepta un premier PSD propus de Nicușor Dan

Bolojan a răspuns evasiv: „După discuțiile cu celelalte partide vom putea analiza ce variante sunt. Generarea unei crize politice nu mai e de natură să permită o astfel de formulă. Dacă cu premier PNL nu au vrut..." — fraza lăsată neterminată, dar mesajul clar: un premier PSD nu se pune în discuție din perspectiva PNL.

Crin Antonescu: „Astăzi țara e condusă de USR. De partidele 3, 4 și 5"

Cea mai tăioasă analiză a zilei a venit însă din afara PNL-ului actual. Invitat la TVR, fostul președinte al PNL și candidat la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a oferit o lectură rece și ironică a noii configurații politice.

„Dacă această linie votată astăzi în PNL, la cererea lui Ilie Bolojan, se va impune, ne așteptăm la un guvern PNL-USR-UDMR cu susținerea AUR, POT sau SOS — în orice caz din zona calificată până acum drept extremistă", a spus Antonescu.

Fostul lider liberal a mers mai departe, acuzând că Bolojan a acționat în ultimele luni mai degrabă ca un om al USR decât ca lider al PNL: „Domnul Bolojan, în evaluarea mea, a acționat ca un lider al USR-ului chiar din fruntea Guvernului și a PNL, pentru că la ministerele USR se vor mai adăuga unele. Ministerele PSD vor fi preluate tot de oameni din USR sau de genul Dragoș Pîslaru, oameni de inspirație tefelisto-progresistă din zona USR, REPER."

Concluzia sa despre raportul de forțe actual a fost categorică: „Astăzi țara este condusă la nivel guvernamental de USR, de al patrulea partid — primele două, PSD și AUR, sunt în afara puterii. Al treilea cu al patrulea și al cincilea au guvernarea."

Antonescu, despre dilema AUR: cine se murdărește mai tare?

Antonescu a remarcat și paradoxul strategic al situației legate de AUR — partid față de care atât PNL, cât și PSD s-au poziționat public ca incompatibili:

„Dacă PSD-ul ar trece, să spunem, o moțiune de cenzură pe care o votează și AUR, atunci ar fi un tămbălău monstruos că PSD s-a înhăitat cu extremiștii. Dacă Bolojan rămâne la guvernare susținut de AUR — e corect, nu e o problemă pentru propagandă."

Cu alte cuvinte, în lectura lui Antonescu, regula pare să fie asimetrică: PSD nu-și poate permite să voteze cu AUR fără costuri politice majore, în timp ce Bolojan ar putea accepta susținerea tacită a AUR fără același nivel de scrutin public.

Context: cine este Crin Antonescu și de ce contează vocea sa

Crin Antonescu a condus PNL între 2009 și 2014 și a fost președinte al Senatului României. A candidat la alegerile prezidențiale din 2025 ca propunere comună a coaliției PSD-PNL-UDMR, pierzând în fața lui Nicușor Dan. Deși nu mai ocupă funcții în partid, rămâne una dintre vocile cu cel mai mare capital simbolic în interiorul curentului conservator-liberal și una dintre cele mai critice voci față de ascensiunea USR și față de direcția în care Bolojan a dus PNL. Declarațiile sale de marți reflectă o fracțiune semnificativă din PNL care privește cu neîncredere ruptura cu PSD și apropierea tot mai accentuată de USR.

Consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan sunt programate pentru miercuri. PSD urmează să decidă miercuri sau joi retragerea formală a miniștrilor din Guvern.