Barometrul de Consum Cultural 2024: Două treimi dintre români nu au accesat niciodată educație culturală – Un studiu care dezvăluie realitatea consumului cultural din România

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat miercuri, 26 noiembrie 2025, ediția 2024 a Barometrului de Consum Cultural, cel mai amplu studiu național care analizează practicile de consum cultural ale românilor. Datele relevă o realitate îngrijorătoare: 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, în pofida conștientizării importanței acestora.

Educația culturală: între conștientizare și acces

Studiul "Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale", lansat la Sala Media a Teatrului Național "I. L. Caragiale" din București în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, scoate în evidență o paradoxală situație: deși românii recunosc importanța educației culturale, accesul la astfel de activități rămâne extrem de limitat.

Beneficiile educației culturale pentru cei care au accesat-o

Pentru cei care au avut șansa de a participa la activități de educație culturală, beneficiile sunt clare și multiple:

• 78% dintre respondenți consideră că cel mai important beneficiu a fost învățarea directă – acumularea de informații și noțiuni noi despre artă și cultură

• 70% au constatat că dorința de a afla mai multe informații a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite inițiative culturale

• 42% au observat că educația culturală a determinat o creștere a performanțelor școlare în rândul copiilor lor

Aceste cifre confirmă impactul educației culturale nu doar asupra dezvoltării culturale, ci și asupra performanțelor academice și a implicării civice.

Consumul cultural în spațiul public: datele anului 2024

Barometrul oferă anual o actualizare a datelor privind consumul cultural în spațiul public, ediția din 2024 fiind însoțită și de o clasificare a tipurilor de consumatori – o noutate importantă care permite o înțelegere mai nuanțată a publicului cultural românesc.

Patrimoniul: un interes constant și ridicat

Interesul pentru obiectivele de patrimoniu se menține la un nivel ridicat:

• 66% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice

• 42% au vizitat muzee, expoziții sau galerii de artă cel puțin o dată în 2024

Aceste cifre plasează vizitarea obiectivelor de patrimoniu în fruntea activităților culturale ale românilor, demonstrând o afinitate puternică pentru valorile istorice și culturale tangibile.

Cinema și teatru: accesul rămâne limitat

Participarea la alte forme de consum cultural arată cifre mai modeste:

• 38% dintre respondenți au vizionat filme la cinematograf cel puțin o dată pe an în 2024

• 25% au participat la spectacole de teatru cel puțin o dată în 2024 – o cifră care s-a menținut la nivelul anului 2023

Aceste procente relativ scăzute reflectă barierele de acces la oferta culturală, fie din cauza lipsei infrastructurii în anumite zone, fie din motive economice sau educaționale.

Non-publicul: jumătate din populație rămâne în afara consumului cultural

Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări ale Barometrului este că non-publicul ocupă în continuare cea mai mare parte a respondenților. Practic, aproximativ jumătate dintre participanții la studiu nu au contact direct cu consumul de produse culturale sau artistice în spațiul public.

Cauzele non-participării

Analiza evidențiază mai multe bariere care împiedică accesul la cultură:

1. Accesul limitat la oferta culturală

• Dependența de frecvența evenimentelor – festivaluri și târguri care nu se organizează permanent

• Lipsa infrastructurii specifice în multe localități

• Bariere educaționale – în special în cazul consumului de muzici culte

2. Factori economici Conform Andei Becuț Marinescu, Director de Cercetare INCFC, "pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situații". Costurile asociate participării la evenimente culturale reprezintă un obstacol real pentru o parte semnificativă a populației.

3. Lipsa educației culturale "Cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educației culturale și a conștientizării importanței culturii", subliniază dr. Anda Becuț Marinescu.

Schimbarea culturală: reorientarea către comunitate

Un aspect pozitiv identificat de studiu este menținerea unui interes ridicat pentru activitățile cu dimensiune comunitară:

• Sărbători și evenimente locale

• Slujbe religioase și mersul la biserică

• Întâlniri cu rudele și prietenii

Aceste forme de consum cultural continuă să atragă un procent mare dintre respondenți, confirmând ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, în care relațiile de prietenie și modul de petrecere a timpului liber au o importanță din ce în ce mai mare.

Metodologia studiului

Barometrul de Consum Cultural 2024 se bazează pe un sondaj de opinie reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste:

• Eșantion: aproximativ 1.064 de persoane

• Eroare maximă: +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%

• Metodă: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

• Tehnica de eșantionare: RDD (Random Digit Dialing) – generarea aleatorie de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României

Pentru fiecare respondent au fost înregistrate date socio-demografice care au permis validarea structurii eșantionului: gen, vârstă, nivel de educație, mărimea localității și sub-regiunile de dezvoltare.

Structura Barometrului: trei capitole esențiale

Studiul este structurat pe trei capitole principale:

1. Rolul culturii și al educației culturale

Analizează impactul educației culturale asupra formării practicilor de consum și asupra dezvoltării personale și comunitare.

2. Consumul cultural în spațiul public – Tipologii de consum în contextul dinamicii valorilor

Prezintă pentru prima dată o clasificare extinsă a tipurilor de consumatori culturali și analizează evoluția valorilor care influențează practicile de consum.

3. Deprinderi de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale

Examinează modul în care mediul digital și practicile de consum media influențează accesul la conținuturile culturale.

Avertismentul studiului: absența politicilor publice coerente

Barometrul de Consum Cultural 2024 nu se limitează doar la prezentarea datelor, ci subliniază critic absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate – factori esențiali pentru asigurarea unui impact real și durabil al culturii asupra societății.

În acest context, autorii studiului propun:

• Elaborarea unor politici publice integrate menite să susțină inițiativele educaționale

• Stimularea colaborării interinstituționale

• Promovarea parteneriatelor sustenabile între domeniile culturii, educației și comunității

Context istoric: două decenii de monitorizare

Prima ediție a Barometrului de Consum Cultural a fost lansată în 2005, având ca obiective realizarea unei cartografii a consumului cultural din punctul de vedere al infrastructurii și al comportamentelor de consum. Studiul inițial s-a bazat pe un sondaj reprezentativ național pentru populația de peste 15 ani, însumând 1.636 de persoane.

De atunci, temele s-au nuanțat și îmbogățit de la o ediție la alta, cercetarea urmărind circuitul bunului cultural – de la producție, la instituțiile de distribuție (librării, teatre, expoziții, cămine culturale, biblioteci) și până la consum, la care se adaugă percepția populației cu privire la instituțiile culturale.

Ediția 2023: Comunități de consum în contextul schimbărilor societale

Ediția precedentă a Barometrului a evidențiat impactul culturii asupra societății și schimbările înregistrate în activitățile culturale publice și non-publice, prezentând pentru prima dată analiza și clasificarea extinsă a grupurilor de consum cultural active în spațiul public din România.

INCFC: Institutul care fundamentează politicile culturale

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii, are responsabilitatea elaborării de studii și statistici în domeniul culturii, în scopul fundamentării strategiilor și politicilor publice din sectorul cultural.

INCFC este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Accesul la studiu

După evenimentul de lansare de pe 26 noiembrie, Barometrul de Consum Cultural 2024 este disponibil în format digital pe site-ul oficial al institutului: www.culturadata.ro.

Studiul a fost conceput ca:

• Un instrument de lucru util pentru specialiștii din Sectoarele Culturale și Creative

• O analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, care le servește drept fundamentare pentru elaborarea strategiilor și politicilor culturale

• O lectură interesantă pentru publicul larg interesat de dinamica culturală a societății românești

Concluzie: Participarea culturală ca indicator al democrației

"Consumul de cultură ne arată cât răspunde cetățeanul la grija statului. Dreptul la cultură este un drept al fiecărui cetățean și obligația Ministerului și autorităților locale este să protejeze acest drept față de care are responsabilități. Participarea în spațiul public la consum este egală cu participarea democratică. Sunt dovezi care arată că indicatorul acela de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat", a declarat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC și coordonator al studiului.

Această afirmație subliniază importanța Barometrului nu doar ca instrument de măsurare a consumului cultural, ci ca indicator al sănătății democratice a societății românești. Datele prezentate ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie și să conducă la elaborarea unor strategii concrete pentru democratizarea accesului la cultură și pentru dezvoltarea educației culturale la nivel național.

În contextul în care comunitățile de consum cultural în spațiul public funcționează ca factori de amplificare a inegalităților sociale, este esențială proiectarea unor politici culturale adaptate, care să promoveze accesul universal la cultură și să reducă decalajele existente între diferitele segmente ale populației.