Administrația Trump suspendă procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de țări, inclusiv Rusia, Iran, Somalia și Brazilia – măsură temporară, dar nedefinită, invocând riscul de dependență de asistență publică

Washington, 15 ianuarie 2026 – Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri suspendarea procesării vizelor de imigrare (permanentă) pentru cetățenii a 75 de țări, începând cu 21 ianuarie 2026. Măsura, descrisă ca o pauză nedefinită, vizează prevenirea intrării unor migranți considerați susceptibili să devină „public charge” – adică să depindă de beneficii publice americane, cum ar fi asistența socială, ajutoarele medicale pe termen lung sau alte forme de sprijin guvernamental.

Anunțul, confirmat de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, vine în contextul unei intensificări a politicii de imigrație sub administrația Trump, după revenirea acestuia la Casa Albă. Pigott a declarat: „Departamentul de Stat va folosi autoritatea sa de lungă durată pentru a declara inadmisibili potențialii imigranți care ar deveni o povară publică asupra Statelor Unite și ar exploata generozitatea poporului american. Procesarea vizelor de imigrare din aceste 75 de țări va fi suspendată în timp ce Departamentul reevaluează procedurile de procesare pentru a preveni intrarea cetățenilor străini care ar lua ajutoare sociale și beneficii publice.”

Suspendarea se aplică exclusiv vizelor de imigrare (green card, reîntregire familială, loterie viză etc.), nu afectează vizele temporare non-imigrante (turism B1/B2, afaceri, studenți, vizitatori pentru evenimente sportive). Această distincție este crucială, având în vedere că SUA vor găzdui Cupa Mondială FIFA 2026 (co-găzduire cu Canada și Mexic) și Jocurile Olimpice de iarnă 2028, evenimente care vor genera un flux masiv de vizitatori temporari. Administrația a precizat că vizele pentru participanți la aceste competiții sportive, inclusiv sportivi, antrenori și echipe de suport, rămân exceptate de restricții.

Lista completă a celor 75 de țări afectate (conform cablului intern al Departamentului de Stat și confirmărilor multiple din presă):

Afghanistan, Albania, Algeria, Antigua și Barbuda, Armenia, Azerbaijan, Bahamas, Bangladesh, Barbados, Belarus, Belize, Bhutan, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Burma (Myanmar), Cambodgia, Camerun, Capul Verde, Columbia, Coasta de Fildeș, Cuba, Republica Democrată Congo, Dominica, Egipt, Eritreea, Etiopia, Fiji, Gambia, Georgia, Ghana, Grenada, Guatemala, Guineea, Haiti, Iran, Irak, Jamaica, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Kuweit, Kârgâzstan, Laos, Liban, Liberia, Libia, Macedonia de Nord, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Maroc, Nepal, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Republica Congo, Rusia, Rwanda, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Senegal, Sierra Leone, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Tanzania, Thailanda, Togo, Tunisia, Uganda, Uruguay, Uzbekistan, Yemen.

Țările includ atât state cu relații tensionate cu SUA (Iran, Rusia, Siria, Cuba), cât și parteneri comerciali sau aliați (Brazilia, Thailanda, Columbia, Uruguay), precum și națiuni din Africa subsahariană, Caraibe, Asia de Sud și Balcani.

Contextul și motivele invocate

Măsura se bazează pe prevederea „public charge” din Immigration and Nationality Act, existentă de decenii, dar interpretată diferit în funcție de administrație. Sub Trump în primul mandat (2017–2021), definiția a fost extinsă pentru a include un spectru mai larg de beneficii (inclusiv Medicaid, SNAP, locuințe subvenționate), dar a fost contestată în instanță și restrânsă sub Biden (2022) la ajutoare în numerar și îngrijire instituțională pe termen lung.

În noiembrie 2025, Departamentul de Stat a emis un cablu care a cerut ofițerilor consulari să aplice o evaluare mai strictă: factori precum vârsta, sănătatea, cunoștințele de engleză, situația financiară și istoricul de utilizare a beneficiilor publice pot duce la refuz. Oficialii americani invocă un scandal recent de fraudă în Minnesota (cazul „Feeding Our Future”), implicând abuz masiv de fonduri federale de către cetățeni sau imigranți de origine somaleză, ca exemplu al riscurilor.

Din ianuarie 2025, administrația Trump a revocat peste 100.000 de vize existente (inclusiv pentru studenți și lucrători temporari cu infracțiuni minore) și a raportat deportări de peste 605.000 de persoane, plus 2,5 milioane de plecări voluntare.

Reacții și implicații

Până acum, nu au fost raportate reacții oficiale majore din partea guvernelor afectate, dar măsura este văzută ca un semnal puternic de restrângere a imigrației legale. Criticii o consideră discriminatorie și excesivă, afectând inclusiv țări cu cooperare bună în materie de securitate. Susținătorii o văd ca o protecție legitimă a resurselor publice americane.

Relevanța pentru România și cetățenii români

România nu figurează pe lista celor 75 de țări, astfel că procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii români rămâne neschimbată. România, ca stat UE și NATO, beneficiază de relații privilegiate cu SUA, inclusiv programul Visa Waiver (în discuție avansată pentru aderare). Totuși, orice cetățean român cu dubla cetățenie dintr-o țară de pe listă ar putea fi afectat dacă aplică pe baza acelui pașaport.

Măsura intră în vigoare la 21 ianuarie 2026 și rămâne în vigoare până la o reevaluare completă a procedurilor de screening. Pentru actualizări, cetățenii interesați sunt sfătuiți să consulte site-ul oficial al Ambasadei SUA sau al Departamentului de Stat.