6 din 10 români s-au temut că nu vor avea bani de mâncare. Ce spun studiile despre foamea ascunsă din România, țara cu cea mai mare inflație alimentară din UE

Un studiu realizat la inițiativa The Access Alliance — o alianță lansată de platforma de livrări Glovo — arată că 56% dintre români au fost nevoiți în ultimul an să sară peste mese, să mănânce mai puțin sau să cumpere alimente mai ieftine, din cauza presiunii financiare. Datele vin în contextul în care România a înregistrat în 2025 cea mai ridicată inflație alimentară din Uniunea Europeană — de 6,7%, de peste două ori mai mare decât media europeană — și în care aproape 30% din populație trăiește la limita sărăciei. Cifrele din studiu ridică întrebări serioase nu doar despre o criză de moment, ci despre o vulnerabilitate structurală cronicizată.

Despre studiu: ce măsoară și cine l-a finanțat

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.007 respondenți din România și măsoară percepțiile publice despre insecuritatea alimentară, experiențele personale și modul în care oamenii înțeleg sau recunosc această problemă. Marja de eroare este de ±3,6%, la un nivel de încredere de 95%.

Un element important de context: studiul a fost realizat la inițiativa The Access Alliance, o alianță fondată și finanțată de Glovo, care include companii, ONG-uri și autorități publice. Obiectivul declarat al alianței este reducerea decalajului în accesul la hrană și combaterea risipei alimentare. Datele nu provin dintr-o sursă academică independentă, ci dintr-un proiect cu finanțator privat care are propriul interes comercial și de imagine în subiect — un detaliu relevant pentru evaluarea lor, fără a le invalida.

Ce arată datele: o „foame ascunsă" pe care românii nu o recunosc la alții, dar o trăiesc ei înșiși

Cel mai izbitoare aspect al studiului nu este o cifră anume, ci o contradicție: există o prăpastie profundă între cum percep românii insecuritatea alimentară la alții și cum o trăiesc ei personal.

Aproape 40% dintre respondenți spun că nu cunosc pe nimeni din cercul lor apropiat care să aibă dificultăți în a-și permite mâncare. Și doar 19% cred că ar putea recunoaște cu ușurință o astfel de persoană. Dar cifrele despre experiența proprie spun cu totul altceva:

• 56% au sărit peste mese, au mâncat porții mai mici sau au cumpărat alimente mai ieftine din motive financiare

• 6 din 10 s-au temut în ultimele 12 luni că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare

• aproape 6 din 10 au evitat cel puțin o dată întâlniri sau planuri sociale pentru că nu își permiteau să mănânce în oraș

• 50% au evitat întâlniri pentru că nu-și permiteau să contribuie cu mâncare

• aproape 7 din 10 consideră că situația s-a înrăutățit în ultimii 3–5 ani

• aproape 80% spun că sunt nevoiți să caute frecvent promoții din lipsă de bani

• 17% nu ar spune nimănui dacă s-ar confrunta cu dificultăți în a-și permite mâncarea

Studiul numește această realitate „foame ascunsă" — o formă de insecuritate alimentară care nu înseamnă neapărat frigiderul gol, ci anxietate tăcută, porții reduse, alegeri impuse între mâncare și alte cheltuieli esențiale, și izolare socială din rușine sau lipsă de bani.

„Există o diferență fundamentală între modul în care oamenii își imaginează insecuritatea alimentară și cum arată ea în realitate. Nu este vorba întotdeauna despre lipsa hranei sau doar de mese sărite — este vorba și despre anxietate tăcută, porții mai mici sau despre a alege între mâncare și alte cheltuieli esențiale. Acest studiu ne arată că nu recunoaștem mereu semnele, nici în cercurile apropiate, ceea ce îngreunează ajutorul", a declarat Zoe Giardino, Director Impact & Sustenabilitate Glovo.

Fața umană a statisticilor: doamna Paula și plapuma ei

Printre beneficiarii sprijinului oferit prin rețeaua de ONG-uri cu care colaborează Glovo se numără doamna Paula, care locuiește singură și trăiește dintr-o pensie de aproximativ 1.700 de lei pe lună. Cea mai mare parte se duce pe facturi și medicamente. Pentru mâncare rămâne o sumă mică.

„De poftit, aș pofti multe. Sufletul și inima mea ar vrea cât mai mult, dar mă întind cât mi-e plapuma. Nu-mi este deloc ușor să merg la magazine și nu am pe nimeni, fiecare e pentru el."

Povestea ei nu este singulară. Studiul arată că, în cazul unui episod de insecuritate alimentară, 43% dintre români ar apela în primul rând la familie — cu mult înaintea prietenilor, colegilor sau instituțiilor statului. Iar 57% au donat sau au oferit mâncare altcuiva la un moment dat — un indicator că solidaritatea informală există, chiar dacă sistemul formal de protecție socială rămâne insuficient.

Contextul structural: România, campioana scumpirilor la alimente în UE

Datele din studiu nu există în vid. Ele vin pe fondul unei conjuncturi economice care face ca insecuritatea alimentară să fie în creștere reală, nu doar percepută.

Conform statisticilor Eurostat privind inflația alimentară, România s-a situat în 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la alimente: în timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre.

Iar semnalele pentru 2026 indică nu o corecție, ci un risc real de agravare. Estimările Asociației Energia Inteligentă arată că inflația alimentară în România ar putea ajunge la 7,5–9% în 2026, de 3,1–3,3 ori mai mare decât media europeană, față de un raport de 2,39 ori în 2025.

La aceasta se adaugă efectul conflictului din Iran, care a scumpit semnificativ energia și transportul — costuri care se vor transmite inevitabil în prețul alimentelor.

Aproape 40% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neașteptate, potrivit Eurostat, România aflându-se pe locul cinci de la coadă în UE la capitolul stabilitate financiară.

Peste 40% dintre copiii români sunt în risc de sărăcie, conform datelor Eurostat, iar România se află pe locul 2 în UE la risc de sărăcie în rândul populației generale. Aproximativ 28% din populație trăiește la limita sărăciei.

La nivel european, 8,5% din populația UE nu-și permite o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile. În țări ca Slovacia și Bulgaria, procentul celor aflați la risc de sărăcie care suferă de foame ajunge la aproape 40%. Costul unei diete sănătoase a crescut cu peste 35% din 2019, potrivit Eurostat.

Paradoxul românesc: risipă și foame în același timp

România trăiește un paradox brutal: este o țară cu inflație alimentară record și risc de sărăcie ridicat — dar și o țară cu risipă alimentară semnificativă. Datele Eurostat plasează România pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, în condițiile în care aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.

Tocmai pe această tensiune structurală mizează The Access Alliance: ideea că insecuritatea alimentară nu este în primul rând o problemă de lipsă de hrană la nivel agregat, ci o problemă de distribuție, logistică și acces. România produce și aruncă alimente, în timp ce milioane de oameni nu-și permit să mănânce suficient sau sănătos.

Banca pentru Alimente Cluj a colectat în 2024 aproape 1.500 de tone de alimente salvate de la risipă și le-a transformat în peste 2,9 milioane de porții de mâncare pentru familii vulnerabile din patru județe. La nivel național, rețeaua Băncilor pentru Alimente a transformat de la înființare peste 39.000 de tone de produse în mai mult de 76 de milioane de porții de hrană — o cifră impresionantă care, în același timp, ilustrează amploarea nevoii.

Ce propune The Access Alliance și ce ar mai fi nevoie

Glovo și partenerii săi din The Access Alliance propun un model bazat pe tehnologie și parteneriate: direcționarea surplusului alimentar de la companii și restaurante către ONG-uri și comunități vulnerabile, prin platforma de livrări. Companiile și ONG-urile interesate se pot înscrie la theaccessalliance.tech/ro.

Inițiativa este utilă și merită sprijin, dar experții care studiază sărăcia alimentară în România subliniază că soluțiile punctuale — oricât de bine intenționate — nu pot înlocui politicile publice structurale: creșterea veniturilor minime, programe de nutriție în școli, infrastructură pentru redistribuirea alimentelor la nivel național și, nu în ultimul rând, temperarea inflației alimentare printr-o politică energetică și fiscală mai coerentă.

Că 80% dintre respondenții unui studiu spun că vânează promoții la mâncare din lipsă de bani, în una dintre țările UE cu cea mai mare inflație alimentară, nu este o problemă pe care livrările rapide o pot rezolva singure.

Surse: The Access Alliance / Glovo (studiu), Eurostat, Asociația Energia Inteligentă, Banca pentru Alimente Cluj, HotNews, ProTV Știri, Curs de Guvernare, Europa Liberă