Zeci de radiologi din spitale publice și-au „vândut parafele” clinicilor private: interpretări făcute de medici cu calificări inferioare, decontări frauduloase de la CNAS

București, 15 ianuarie 2026 – O investigație jurnalistică amplă, desfășurată timp de șase luni de G4Media.ro și publicată astăzi, dezvăluie un sistem extins de practici ilegale în radiologia medicală: zeci – posibil peste 100 – de radiologi angajați în spitale publice și-au „vândut parafele” unor clinici private, permițând acestora să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) și să decontă servicii imagistice fără ca medicii respectivi să fie prezenți fizic. Interpretarea analizelor (radiografii, CT, RMN etc.) este realizată de alți doctori, adesea cu calificări inferioare, în timp ce radiologii de la stat încasează sume fixe lunare (aproximativ 10.000 lei) fără a presta muncă efectivă.

Practica, denumită „ghost-reading” (citire fantomă), permite clinicilor private să prelungească programul de lucru declarat la CJAS (minim 6 ore/zi, luni-vineri), crescând astfel volumul de decontări din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS). Legislația impune prezența fizică a medicului în locația declarată, dar controalele sunt rare și selective, iar absențele sunt tolerate sau nedetectate.

Cum funcționează schema și exemple concrete

Medicii radiologi din spitale publice refuză adesea să semneze contracte cu CJAS pentru unitatea publică, optând în schimb pentru contracte private (PFA sau SRL) la distanță. Ei declară un program în clinică privată care se suprapune sau urmează imediat după cel public, dar nu se deplasează niciodată. Paraful este aplicat pe rapoarte interpretate de alții, iar medicul primește o sumă fixă lunară (ex. 10.000 lei) de la clinică, pe lângă salariul de la stat.

Exemple documentate:

• Un radiolog de la Spitalul Județean Suceava (program public luni-vineri 8:00–15:00) figura la o clinică din Târgu Neamț (60 km distanță) cu program luni, marți, joi 8:00–11:00 și miercuri, vineri 15:00–18:00. După sesizarea G4Media, programul a fost modificat prin act adițional, iar medicul a încetat colaborarea (motiv: dificultăți de deplasare). El lucra ture la UPU în spitalul public.

• Un medic de la Spitalul de Pediatrie 1 Cluj-Napoca figura la o clinică din Alba Iulia (99 km distanță).

• Cazuri similare în Negrești-Oaș (clinică Baia Mare, 50 km) și alte județe.

Sursa anonimă din domeniu: „Pentru contractul la clinica privată, medicul radiolog cere aproximativ 10.000 RON pe lună! Dar nu lucrează nimic și nu merge la clinica privată! Alți medici dau rezultatele, iar ei își pun parafa! Se numește «ghost-reading». Cred că sunt câteva zeci dacă nu peste 100 în situația asta în țară.”

Reacții oficiale și controale limitate

• Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: A avertizat anterior asupra anomaliei legislative care permite medicilor publici să contracteze separat cu privatul. „Nu sunt de acord ca medicul să aleagă între public și privat. [...] Nu poți să spui că ești plătit prost de către statul român, când tu la spitalul public stai trei ore pe zi și restul de 10 ore le stai în cabinetul privat.”

• CNAS: Răspuns evaziv – „nu comentează public afirmațiile niciunui jurnalist” –, dar a informat CJAS-urile să verifice semnalele și să aplice măsuri.

• CJAS Alba: Control inopinat (26 septembrie 2025) – medic absent la 14:13; sancțiune: reducere 5% din decontare + recuperare fonduri.

• CJAS Neamț și Maramureș: Răspunsuri opace sau contradictorii; unele cazuri rezolvate prin încetarea contractelor după sesizări.

• Ministerul Sănătății: Nu a răspuns unei adrese din septembrie 2025.

Probleme etice și legale majore: risc pentru pacienți prin interpretări de calitate inferioară, fraudă la decontări publice, conflict de interese, lipsă de transparență. Soluție propusă de surse: contractele CJAS să fie pe clinică, nu pe medic individual, pentru a elimina „mafia parafei” și a permite sub-specializări.

Context în sistemul de sănătate românesc

Fenomenul survine pe fondul cronic al deficitului de radiologi în spitalele publice (aprox. 1.800 la peste 300 de unități, adesea 3–6 per spital mare), liste de așteptare lungi pentru CT/RMN (până la 6 luni în unele județe) și salarii relativ mici în sistem comparativ cu privatul. Practica erodează încrederea în decontările CNAS și afectează accesul real la servicii de calitate, mai ales în zone rurale sau defavorizate.

Investigația G4Media continuă să invite informații suplimentare. Până la o reacție oficială coordonată (posibil anchetă CNAS sau Corp de Control al Ministerului Sănătății), fenomenul rămâne necontrolat, cu impact direct asupra pacienților și bugetului public de sănătate.