Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan la un eventual referendum

50,7% dintre respondenți spun că ar vota împotriva demiterii, în timp ce 44% ar susține plecarea președintelui din funcție. Fără nehotărâți, raportul devine 53,1% la 46,9% în favoarea menținerii lui Nicușor Dan la Cotroceni.

Mai mult de jumătate dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan, dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum pe această temă, potrivit unui sondaj INSCOP Research realizat la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Datele sondajului arată că 50,7% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 44% ar vota pentru demitere. Alți 5,4% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.

Dacă sunt eliminați din calcul respondenții care nu exprimă o opțiune, rezultatul devine mai clar: 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan, iar 46,9% ar vota pentru demitere.

O majoritate relativă împotriva demiterii

Sondajul indică faptul că, în acest moment, ideea demiterii președintelui prin referendum nu are o susținere majoritară în societate. Diferența dintre cele două tabere nu este însă una covârșitoare, ceea ce arată că tema rămâne puternic polarizantă.

Cei 50,7% care declară că ar vota împotriva demiterii formează o majoritate relativă, dar apropierea scorului celor care ar vota pentru demitere — 44% — arată că nemulțumirea față de președinte sau față de direcția politică a momentului este semnificativă.

În același timp, prezența unui segment redus de nehotărâți, de 5,4%, sugerează că atitudinile față de un asemenea scenariu sunt deja relativ cristalizate. Un referendum pentru demiterea președintelui nu ar fi perceput ca un simplu exercițiu instituțional, ci ca un moment de ruptură politică majoră.

Cine ar vota pentru demitere

Potrivit sondajului, susținerea pentru demiterea președintelui Nicușor Dan este mai ridicată decât media în mai multe categorii sociopolitice.

Cea mai mare susținere pentru demitere apare în rândul votanților AUR: 77% dintre aceștia ar vota pentru plecarea președintelui din funcție. Acest procent confirmă poziționarea electoratului AUR ca principal bazin de opoziție față de actualul șef al statului.

De asemenea, ar vota pentru demiterea președintelui într-o proporție mai mare decât restul populației persoanele cu educație primară, în proporție de 63%, locuitorii din mediul rural, în proporție de 55%, și utilizatorii TikTok, în proporție de 59%.

Aceste date arată o diferență importantă între profilurile electorale și informaționale. Susținerea pentru demitere este mai puternică în segmentele sociale și mediatice în care mesajele anti-sistem și contestarea instituțiilor centrale au o tracțiune mai mare.

Cine ar vota împotriva demiterii

În tabăra opusă, opoziția față de demiterea președintelui este mai ridicată decât media în rândul votanților partidelor pro-europene și al categoriilor urbane sau educate.

Potrivit datelor INSCOP, 86% dintre votanții PNL și 86% dintre votanții USR ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan. În cazul votanților PSD (notabil), procentul celor care s-ar opune demiterii este de 59%, adică majoritar împotriva demiterii.

Opoziția față de demitere este mai ridicată și în rândul persoanelor de peste 60 de ani, unde ajunge la 59%, al celor cu educație superioară, unde se ridică la 73%, al locuitorilor din București, unde ajunge la 68%, și al locuitorilor din orașele mari, unde este de 61%.

Aceste cifre sugerează că sprijinul pentru menținerea președintelui este mai puternic în zonele urbane mari, în rândul alegătorilor cu studii superioare și în electorate care, chiar dacă au opțiuni politice foarte diferite, tind să respingă ideea unei crize instituționale rapide după alegerile prezidențiale.

Interpretarea INSCOP: ostilitate față de o nouă ruptură politică

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că rezultatele arată lipsa unei susțineri sociale pentru demiterea președintelui Nicușor Dan prin referendum, chiar și în condițiile unei întrebări care testează o situație ipotetică.

Potrivit interpretării sale, apropierea de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, pe fondul tensiunilor politice din perioada 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere. Un asemenea referendum ar amplifica, în această lectură, incertitudinile politice deja mari și costisitoare din punct de vedere economic și social.

Ștefureac susține că, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de asemenea amploare determină o parte a populației să revină la granițele bazinelor electorale configurate în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Cu alte cuvinte, scenariul demiterii nu mobilizează doar nemulțumirea față de președinte, ci și teama de instabilitate. Pentru o parte a electoratului, întrebarea nu este doar dacă Nicușor Dan merită sau nu să rămână în funcție, ci dacă România își poate permite încă o criză politică majoră atât de curând după ciclul electoral precedent.

Ce presupune, juridic, un referendum de demitere

Un sondaj de opinie nu declanșează și nu anticipează automat o procedură de demitere. În România, suspendarea președintelui și organizarea unui referendum de demitere sunt reglementate de Constituție și presupun mai multe etape politice și juridice.

Potrivit articolului 95 din Constituție, președintele poate fi suspendat din funcție în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, iar decizia de suspendare trebuie aprobată de Parlament, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Înainte de votul Parlamentului, Curtea Constituțională este consultată, iar președintele poate da explicații cu privire la faptele care i se impută. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile se organizează referendumul pentru demiterea președintelui.

Referendumul este valabil numai dacă participarea depășește pragurile prevăzute de lege. În prezent, referendumul este valid dacă la vot participă cel puțin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși pe liste.

Contextul în care acest sondaj a fost comandat și publicat merită explicat: în mai 2026, în spațiul public românesc au apărut voci — mai ales din zona AUR și a unor parlamentari populiști — care au vorbit despre posibilitatea suspendării și demiterii președintelui Nicușor Dan. Judecătoarea CSM Nicu Ștefănuță declarase că „Nicușor Dan nu este Traian Băsescu și nu va rezista unei suspendări", aluziv la vulnerabilitatea unui eventual demers.

Procedura constituțională este următoarea: suspendarea din funcție a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor (Camera Deputaților și Senatul împreună), trebuie aprobată de Curtea Constituțională, care verifică dacă există „fapte grave de încălcare a Constituției", și votată apoi în ședința comună a celor două camere cu majoritate simplă. Dacă suspendarea trece, în 30 de zile se organizează un referendum popular în care cetățenii decid dacă demit sau nu președintele. Funcția de președinte interimar este asigurată pe această perioadă de președintele Senatului.

Această procedură a mai fost activată în România de două ori: în 2007, împotriva lui Traian Băsescu (respins la referendum cu 74,5% din voturi), și în 2012, tot împotriva lui Băsescu (respins la referendum cu 54,3%, dar cu o prezență sub pragul de validare, ceea ce a blocat tehnic demiterea). Ambele tentative au eșuat, lăsând partidele inițiatoare cu un cost politic semnificativ.

De ce contează tema, chiar dacă scenariul este ipotetic

Întrebarea testată de INSCOP este una ipotetică, dar politic relevantă. Ea măsoară nu doar susținerea sau respingerea față de actualul președinte, ci și disponibilitatea societății de a intra într-o nouă criză instituțională.

Într-un climat politic tensionat, un referendum de demitere este una dintre cele mai puternice arme politice împotriva unui președinte. El presupune suspendarea șefului statului de către Parlament, intervenția Curții Constituționale și o campanie națională care poate reconfigura taberele politice.

România are precedente recente de suspendare prezidențială, iar memoria politică a acestor episoade contează. Referendumurile de demitere nu sunt simple consultări populare, ci momente de confruntare între instituții, partide și electorat, cu efecte asupra piețelor, guvernării și stabilității politice.

De aceea, rezultatul sondajului trebuie citit în două chei. Prima este electorală: Nicușor Dan nu se confruntă, în acest moment, cu o majoritate socială favorabilă demiterii. A doua este instituțională: o parte importantă a publicului pare să respingă ideea unei noi rupturi politice majore, chiar dacă există nemulțumiri consistente față de actuala configurație de putere.

Polarizare, dar nu majoritate pentru demitere

Datele sondajului indică o societate polarizată, dar nu una pregătită să susțină majoritar demiterea președintelui. Tabăra favorabilă demiterii este numeroasă, aproape de jumătate din electoratul cu opțiune exprimată, însă nu depășește pragul simbolic al majorității.

Această distribuție sugerează că orice tentativă politică de suspendare a președintelui ar fi riscantă. Pentru susținătorii demiterii, miza ar fi mobilizarea unei nemulțumiri deja existente. Pentru adversarii suspendării, argumentul central ar fi evitarea unei crize instituționale cu efecte economice și sociale greu de controlat.

În acest moment, sondajul arată că Nicușor Dan beneficiază de o protecție politică importantă: nu atât un entuziasm majoritar, cât o rezistență majoritară față de scenariul demiterii. Această diferență este esențială. Președintele nu este testat într-un sondaj de încredere sau popularitate, ci într-un scenariu extrem, în care alegătorii sunt întrebați dacă ar susține îndepărtarea sa din funcție.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice asistate de computer.

Eșantionul a fost unul simplu aleator, de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, pe categoriile socio-demografice semnificative: sex, vârstă și ocupație.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Un avertisment politic, nu o predicție

Rezultatele sondajului nu trebuie citite ca o predicție certă a comportamentului electoral într-un referendum real. O campanie de suspendare ar schimba contextul, ar activa partidele, ar produce argumente juridice și politice noi și ar putea modifica prezența la vot.

Totuși, sondajul oferă o fotografie relevantă a momentului: în mai 2026, după un ciclu electoral tensionat și într-un climat politic instabil, majoritatea respondenților nu susțin demiterea președintelui Nicușor Dan.

Pentru Cotroceni, rezultatul este un semnal de rezistență instituțională. Pentru opoziție, arată că există un bazin semnificativ de nemulțumire, dar nu încă o majoritate clară pentru demitere. Pentru partidele parlamentare, mesajul este mai pragmatic: orice discuție despre suspendare ar intra într-un teren politic riscant, în care efectul final ar putea fi consolidarea președintelui, nu slăbirea lui.