România intră în era supravegherii totale a traficului: Peste 10.000 de camere inteligente monitorizează șoferii non-stop

Începând cu 10 noiembrie 2025, întreaga rețea de drumuri expres și naționale din România este monitorizată integral prin inteligență artificială. Sistemul detectează automat viteza, RCA, ITP, centura de siguranță și chiar utilizarea telefonului la volan. Amenzile ajung direct acasă, fără oprirea în trafic

Începând de vineri, 10 noiembrie 2025, ora 14:00, toate drumurile expres și naționale din România sunt monitorizate integral prin cel mai amplu sistem de supraveghere rutieră implementat vreodată în țară. Măsura face parte din proiectul "Supraveghere Inteligentă a Traficului Rutier", coordonat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Centrul de Informatică Rutieră (CESTRIN), și marchează o transformare radicală în modul în care este supravegheat și sancționat traficul rutier în România.

Autoritățile susțin că scopul principal este disciplinarea traficului și reducerea accidentelor rutiere, însă sistemul permite și un control mult mai extins al mobilității pe rețeaua rutieră, ridicând întrebări serioase despre protecția datelor personale și limitele supravegherii de stat.

Extinderea masivă: de la 700 la peste 10.000 de camere în mai puțin de un an

Sistemul E-SIGUR (Sistemul integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România) a fost operaționalizat inițial la 1 martie 2025, cu aproximativ 700 de camere fixe și mobile pe autostrăzile A1 și A2, precum și pe DN2 din județul Vrancea.

Acum, la mai puțin de opt luni de la lansarea inițială, sistemul se extinde dramatic: peste 10.000 de camere fixe și mobile vor acoperi întreaga infrastructură rutieră de importanță națională.

Acoperire completă a rețelei rutiere principale

Camerele de monitorizare deja amplasate pe DN1, autostrăzile A1, A2, A3, A10 și pe principalele bulevarde din București – inclusiv Iuliu Maniu, Regina Elisabeta, Gheorghe Magheru, Unirii, Aviatorilor și I.C. Brătianu – au fost puse oficial în funcțiune săptămâna trecută.

Începând de vineri, 10 noiembrie, ora 14:00, sistemul este extins pe:

Drumuri expres:

• DEx12, DEx16, DEx4, DEx5A, DEx6

Drumuri naționale:

• DN2, DN3, DN4, DN5, DN6, DN7 și drumurile adiacente

Rețeaua va acoperi astfel întreaga infrastructură rutieră de importanță națională, de la granița cu Ungaria până la Marea Neagră, și de la Moldova până în Banat.

Tehnologie de ultimă generație: ce pot face noile camere inteligente

Camerele sunt interconectate într-o bază de date unică, gestionată de Direcția Rutieră, și permit o gamă impresionantă de funcții de monitorizare automată:

1. Identificare automată a numerelor de înmatriculare (ANPR)

Sistemul ANPR (Automatic Number Plate Recognition) recunoaște și citește automat numerele de înmatriculare ale tuturor vehiculelor care trec prin fața camerelor, în timp real, zi și noapte, indiferent de condițiile meteo.

2. Verificare în timp real a documentelor obligatorii

Sistemul verifică automat:

• Valabilitatea RCA (asigurarea de răspundere civilă auto)

• Valabilitatea ITP (inspecția tehnică periodică)

• Valabilitatea rovinietei pentru drumurile naționale

Dacă oricare dintre aceste documente este expirat sau lipsește, sistemul alertează automat autoritățile, iar șoferul primește procesul-verbal acasă, fără a fi oprit în trafic.

3. Detectare vitezei instantanee și viteze medii între puncte

Aceasta este poate cea mai importantă funcție pentru șoferi: sistemul măsoară:

Viteza instantanee: Cu ajutorul radarelor integrate, camerele măsoară viteza exactă în momentul trecerii prin fața camerei.

Viteza medie între două puncte: Mult mai important, sistemul calculează timpul parcurs între două camere consecutive și determină viteza medie. Nu mai poți "fenta radarul" încetinind doar în dreptul camerei și apoi accelerând. Dacă parcurgi distanța dintre două camere într-un timp imposibil de atins legal, amenda vine automat acasă.

"E un sistem care elimină complet ideea de 'radar păcălit'. Viteza va fi verificată inclusiv prin timpul real de deplasare între două puncte de pe același drum", a declarat pentru ProMotor purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

4. Semnalare vehicule suspecte și căutate

Sistemul este conectat la bazele de date ale poliției și semnalează automat:

• Vehicule furate sau căutate în dosare penale

• Mașini cu șoferi urmăriți penal

• Vehicule cu înmatriculare suspendată

• Mașini implicate în încălcări grave ale legii

5. Detectare abateri rutiere prin inteligență artificială

Cele 24 de centre regionale de comandă sunt dotate cu echipamente de analiză video bazate pe inteligență artificială (AI), capabile să recunoască automat:

• Depășiri ilegale pe linie continuă sau în zone interzise

• Treceri pe roșu la semafor

• Opriri neregulamentare pe bandă de urgență sau în zone interzise

• Folosirea benzii de urgență în afara situațiilor de urgență

• Lipsa centurii de siguranță pentru șofer și pasageri

• Vorbitul la telefon în timpul condusului (fără sistem hands-free)

• Nerespectarea distanței de siguranță

• Comportament agresiv în trafic

Rezultatele sunt transmise automat polițiștilor rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană, direct în sistem. Amenda ajunge la domiciliul proprietarului mașinii în câteva zile.

Integrare cu platforma ETRAFFIC: optimizare trafic și identificare congestii

Sistemul de supraveghere este compatibil cu platforma ETRAFFIC, care colectează date privind fluxurile de trafic în timp real pentru:

• Ajustarea inteligentă a semaforizării în funcție de volumul traficului

• Identificarea congestiilor și redirecționarea traficului

• Furnizarea de informații în timp real către aplicații de navigație (Waze, Google Maps)

• Planificarea infrastructurii rutiere pe baza datelor reale de trafic

Conform Ministerului Transporturilor, scopul principal este reducerea accidentelor rutiere și creșterea disciplinei în trafic. Însă, surse din sistem afirmă că proiectul permite și control fiscal, deoarece datele din trafic pot fi corelate cu cele din sistemele RO e-Transport (sistemul de monitorizare a transporturilor de mărfuri) și RO e-Factura (sistemul de facturare electronică obligatoriu pentru companii).

Astfel, autoritățile pot detecta automat:

• Transporturi de mărfuri nedeclarate

• Activități comerciale nedeclarate fiscal

• Discrepanțe între kilometrii declarați și kilometrii reali parcurși de vehiculele comerciale

București testează recunoașterea facială: prima dată în România

În zona centrală a Capitalei, pe bulevardele Gheorghe Magheru, Aviatorilor și Unirii, autoritățile testează tehnologia de recunoaștere facială – o premieră pentru România și o evoluție care ridică îngrijorări majore privind drepturile civile.

Sistemul achiziționat de România de la o companie europeană include această funcție, care poate fi activată în conformitate cu cadrul legal și deciziile instituțiilor competente.

"În cadrul cerințelor tehnice ale acestui sistem nu sunt prevăzute posibilități de interconectare cu camere video de niciun fel, fie că sunt publice sau private", a declarat comisarul-șef Valentin Epure, director adjunct al Institutului Național de Criminalistică (INC).

"Mai mult decât atât, sistemul nu va accepta înregistrări video care să fie încărcate în aplicație, astfel încât să fie extrase imagini faciale de persoane. Singurul lucru care va putea fi încărcat în soluția de recunoaștere facială este reprezentat de imagini statice, deci sistemul nu va monitoriza absolut nimic. Mai puțin de 0,4% dintre polițiști vor opera acest sistem, doar polițiști criminaliști, și îl vor accesa exclusiv pe bază de nume de utilizator și parolă."

19 intersecții pilot în București

Au fost alese 19 intersecții extrem de aglomerate din Capitală, locuri unde au loc cele mai multe incidente rutiere și se creează ambuteiaje frecvente:

1. Piața Victoriei

2. Piața Romană

3. Piața Unirii

4. Piața Universității

5. Intersecția Magheru - Bulevardul Elisabeta

6. Intersecția Aviatorilor - Șoseaua Kiseleff

7. Intersecția Aviatorilor - Primăverii

8. Intersecția Bulevardul Ferdinand - Șoseaua Colentina

9. Intersecția Bulevardul Ferdinand - Șoseaua Mihai Bravu

10. Intersecția Șoseaua Pantelimon - Bulevardul Basarabia

11. Intersecția Bulevardul Iuliu Maniu - Drumul Taberei

12. Intersecția Bulevardul Iuliu Maniu - Preciziei

13. Intersecția Bulevardul Timișoara - Autostrada A1

14. Intersecția Splai Independenței - Podul Grant

15. Intersecția Calea Victoriei - Bulevardul Regina Elisabeta

16. Intersecția Calea Victoriei - Strada Stirbei Vodă

17. Intersecția Bulevardul I.C. Brătianu - Calea Călărașilor

18. Intersecția Calea Călărașilor - Șoseaua Vitan

19. Intersecția Bulevardul Unirii - Splai Independenței

Prin această măsură, Poliția Rutieră speră să obțină o fluidizare a traficului, forțarea semaforului pe culoarea galben sau roșu putând fi mult mai ușor sancționată prin noul sistem.

Experții explică că sistemul va recunoaște, pe baza trăsăturilor faciale, doar condamnații, persoanele urmărite și dispăruții. Concret, baza de date pe care Poliția o are deja va fi îmbunătățită cu fotografii, pentru ca anchetatorii să găsească mai ușor și mai repede infractorii sau victimele.

Totuși, capacitatea tehnică a sistemului de a recunoaște orice persoană ridică întrebări despre posibila extindere a utilizării acestei tehnologii în viitor, dincolo de scopurile declarate oficial.

Sancționare automată din primăvara 2026: amenzi fără polițist

Guvernul estimează că, în primăvara anului 2026, va fi pus în funcțiune sistemul de sancționare automată completă – adică emiterea de amenzi fără nicio intervenție umană, direct de către sistem.

Proiectul de modificare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice introduce un mecanism simplificat de sancționare:

"Dacă proprietarul mașinii este și conducătorul obișnuit al acesteia, procesul-verbal va fi emis direct pe numele său, fără a mai fi nevoie de procedura de identificare a șoferului", a explicat șeful Poliției Române.

"Proprietarul va primi procesul-verbal direct, iar confirmarea că el a condus vehiculul se va face automat, fără alte formalități."

Aceasta înseamnă că, de anul viitor, poți primi amenzi automate pentru:

• Depășirea vitezei (instantanee sau medie)

• Trecerea pe roșu

• Lipsa RCA sau ITP

• Lipsa centurii de siguranță

• Vorbitul la telefon la volan

• Folosirea benzii de urgență

• Orice altă abatere detectată de AI

Totul fără să fii oprit în trafic, fără să interacționezi cu un polițist. Amenda pur și simplu ajunge acasă.

Viitorul: taxare inteligentă pe distanță parcursă

Guvernul analizează, de asemenea, implementarea unui sistem de taxare inteligentă a drumurilor, calculat în funcție de distanța efectiv parcursă, similar cu modelele din Austria și Germania.

În prezent, rovinieta în România se plătește pe perioade fixe (săptămână, lună, an), indiferent de câți kilometri parcurgi efectiv pe drumurile naționale. Noul sistem ar taxa exact kilometrii parcurși, folosind datele colectate de camerele ANPR de-a lungul drumului.

Acest model ar fi mai echitabil pentru șoferii ocazionali, dar ar ridica și mai multe întrebări despre urmărirea deplasărilor cetățenilor de către stat.

Reacții împărțite: siguranță rutieră vs. supraveghere totală

Reacțiile șoferilor și ale societății civile sunt profund împărțite față de această transformare.

Argumentele pro: siguranță și disciplină

Susținătorii măsurii apreciază sistemul ca pe o garanție a siguranței rutiere, mai ales pe tronsoane periculoase unde accidentele grave sunt frecvente.

"Este singura modalitate de a disciplina traficul în România. Educația rutieră nu a funcționat, amenzile date de polițiști au fost insuficiente. Avem nevoie de un sistem automat care să prindă absolut toate abaterile", argumentează susținătorii.

România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană: 86 de decese la un milion de locuitori (2023), comparativ cu media UE de 46. Autoritățile speră că supravegherea totală va reduce semnificativ această statistică tragică.

Scopul final declarat este reducerea cu 50% a accidentelor grave până în 2030, printr-o monitorizare inteligentă și automatizată a traficului la nivel național, conform Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră.

Argumentele contra: supraveghere totală și eroziunea libertăților

Criticii văd măsura ca pe un pas spre supravegherea totală a cetățeanului, fără garanții clare privind protecția datelor personale și cu potențial serios de abuz.

"Statul român știe acum exact unde te afli, în fiecare moment, dacă ești în mașină. Știe cu cine călătorești, unde mergi, cât timp stai în fiecare loc. Aceste date pot fi folosite nu doar pentru siguranță rutieră, ci și pentru control fiscal, pentru investigații politice, pentru urmărirea dizidentilor", avertizează organizațiile pentru drepturile omului.

Întrebările critice includ:

• Cât timp sunt păstrate înregistrările video și datele despre deplasări?

• Cine are acces la aceste date? Doar Poliția sau și alte instituții (ANAF, SRI, SIE)?

• Există garanții că datele nu vor fi folosite pentru alte scopuri decât cele declarate oficial?

• Ce protecții există împotriva abuzurilor și a erorilor sistemului?

• Ce se întâmplă dacă sistemul identifică greșit un șofer sau o abatere?

Recunoașterea facială, în special, este văzută ca o "linie roșie" de multe organizații pentru drepturile civile, chiar dacă momentan este prezentată doar ca un instrument pentru găsirea persoanelor dispărute sau urmărite penal.

Investiții masive: sute de milioane de euro

Implementarea acestui sistem a necesitat investiții masive din fonduri publice:

• Sistemul E-SIGUR inițial: Aproximativ 100 de milioane de euro pentru primele 700 de camere și infrastructura de bază

• Extinderea la 10.000+ camere: Încă 220-250 de milioane de lei (aproximativ 45-50 de milioane de euro)

• Centrele regionale de comandă AI: Investiții suplimentare în tehnologie de analiză video

• Integrarea cu ETRAFFIC și alte sisteme: Costuri de dezvoltare software și interconectare

Peste 400 de camere suplimentare vor fi instalate în 2026 de CNAIR pe autostrăzile A1, A2, A3 și DN1, în cadrul unui contract de 220 de milioane de lei atribuit către firma Elektra.

România intră oficial în era traficului supravegheat inteligent

România intră oficial în era traficului supravegheat inteligent – o combinație între progres tehnologic, disciplină administrativă și, inevitabil, tentația controlului total.

Sistemul are potențialul real de a reduce accidentele rutiere și de a disciplina traficul, aducând România mai aproape de standardele europene în materie de siguranță rutieră. Dar în același timp, ridică întrebări fundamentale despre balanța dintre siguranță și libertate, dintre eficiență și drepturi civile.

Următoarele luni vor arăta dacă România reușește să implementeze un sistem de supraveghere rutieră eficient și transparent, care să respecte drepturile cetățenilor, sau dacă vom asista la o eroziune graduală a intimității și libertății de mișcare sub pretextul siguranței publice.

Ceea ce este cert: epoca în care puteai să conduci în România fără să fii monitorizat constant s-a încheiat definitiv pe 10 noiembrie 2025, la ora 14:00.

Sfaturi pentru șoferi în noua eră a supravegherii totale:

1. Respectă întotdeauna limitele de viteză – nu doar în dreptul camerelor, ci pe întreaga distanță

2. Verifică valabilitatea RCA și ITP – sistemul detectează automat documentele expirate

3. Poartă întotdeauna centura de siguranță – AI-ul recunoaște lipsa centurii

4. Nu folosi telefonul la volan – nici măcar pentru GPS, decât dacă ai suport hands-free

5. Nu folosi banda de urgență – decât în situații reale de urgență

6. Nu trece pe roșu – nici măcar pe "portocaliu târziu"

7. Păstrează distanța de siguranță – sistemul o măsoară automat

Amenzile vin acasă, automat, fără avertisment. Nu mai există "scăpări" sau "înțelegeri" cu polițiștii. Sistemul e automat, implacabil și funcționează 24/7.