România primește undă verde pentru proiectele de apărare din programul SAFE: 16,68 miliarde de euro alocați, primii bani în martie – a doua cea mai mare sumă din UE

Comisia Europeană a aprobat joi proiectele de apărare propuse de România în cadrul mecanismului Security Action for Europe (SAFE), instrument financiar temporar al UE destinat consolidării capacităților de apărare colectivă și accelerării investițiilor strategice în industria europeană de apărare. România beneficiază de o alocare provizorie de 16,68 miliarde de euro – a doua cea mai mare din Uniune, după Polonia (43 miliarde) și înaintea Franței și Ungariei (câte 16,2 miliarde fiecare) –, sub formă de împrumuturi cu dobânzi avantajoase (aproximativ 3%, mult sub cele de pe piață pentru România, de circa 7%).

Primii bani urmează să intre în martie 2026, după finalizarea negocierilor tehnice și a acordurilor de împrumut. Anunțul marchează un pas major în implementarea programului ReArm Europe / Readiness 2030, lansat de Comisia Europeană pentru a mobiliza până la 800 de miliarde de euro în cheltuieli de apărare până în 2030, în contextul războiului din Ucraina, amenințărilor hibride și nevoii de consolidare a flancului estic NATO-UE.

Ce este programul SAFE și cum funcționează

SAFE (Security Action for Europe) este primul pilon al planului ReArm Europe, intrat în vigoare la 29 mai 2025, cu un buget total de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi emise de UE pe piețe (folosind ratingul superior al Uniunii). Statele membre solicită fonduri pe baza unor planuri naționale de investiții în apărare, aprobate de Comisie. Fondurile pot fi utilizate până la 31 decembrie 2030 pentru:

• Achiziții comune de echipamente europene (cu prioritate pentru produse fabricate în UE sau cu conținut european majoritar, maxim 35% componente non-UE permise în anumite condiții);

• Dezvoltarea industriei naționale de apărare (fabrici, transfer de tehnologie, lanțuri valorice europene);

• Proiecte de infrastructură critică cu dublă utilizare (civil-militar), inclusiv mobilitate militară (autostrăzi strategice pentru deplasări rapide de trupe NATO).

19 state membre au exprimat inițial interes (inclusiv România, Polonia, Ungaria, statele baltice, Grecia, Italia etc.). Germania, Suedia și Țările de Jos nu au solicitat împrumuturi, preferând finanțare națională.

Proiectele României și prioritățile strategice

Lista exactă a proiectelor românești rămâne clasificată, stabilită în ședința CSAT din aprilie 2025 și transmisă Comisiei în toamna anului trecut. Aproximativ 70% din alocare vizează achiziții de tehnică militară modernă, în parteneriat european, pentru următorii cinci ani. Printre domeniile prioritare:

• Modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu (proiect de extindere evaluat la 2,5 miliarde euro, una dintre cele mai mari din Europa);

• Înlocuirea elicopterelor IAR-330 Puma cu modele moderne (inclusiv negocieri avansate pentru Airbus H225M Caracal și H175, cu alocare de circa 1 miliard euro);

• Dezvoltarea producției locale de muniții (joint-venture Rheinmetall – Romarm la Mediaș);

• Sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă;

• Infrastructură rutieră strategică (Autostrada A7 și A8, peste 200 km pentru mobilitate militară și conexiune cu Ucraina / Republica Moldova).

Aceste investiții sprijină angajamentele NATO (creștere la 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, plus 1,5% complementar pentru mobilitate militară) și consolidează industria națională, permițând integrarea în lanțuri valorice europene.

Declarații oficiale și context geopolitic

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Anul trecut, UE a înregistrat mai multe progrese în domeniul apărării decât în deceniile anterioare. [...] Aprobarea deschide calea pentru primul val de împrumuturi cu costuri reduse, care permit intensificarea urgentă a pregătirii militare și achiziționarea de echipamente moderne.”

Comisarul pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius: Alocările sunt echilibrate geografic, cu accent pe flancul estic, pentru un „scut de apărare” comun.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu (citat anterior): Lista proiectelor a fost stabilită prin CSAT; fondurile permit achiziții în parteneriat european și dezvoltare industrială locală.

Pentru România, SAFE oferă împrumuturi la condiții mult mai bune decât cele de pe piață, reducând presiunea bugetară și accelerând modernizarea armatei în contextul războiului din Ucraina și tensiunilor regionale. Negocierile finale pentru lista detaliată de proiecte au loc în ianuarie-februarie 2026, cu primele tranșe în martie.

Evenimentul subliniază solidaritatea UE față de statele de pe flancul estic și angajamentul comun pentru o apărare rezilientă.