Raport devastator al Curții de Conturi: CEC Bank, sabotată din interior prin gestionare catastrofală a creditelor

Auditorii au descoperit 88 de licitații eșuate pentru același activ, întârzieri de peste un an în executarea silită și credite acordate practic fără garanții. Statul român, prin banca sa de 160 de ani, riscă pierderi masive din cauza monitorizării deficitare

București, 22 noiembrie 2025 – Curtea de Conturi a României a finalizat un audit de conformitate ad-hoc la CEC Bank SA care dezvăluie un tablou îngrijorător al modului în care cea mai veche instituție bancară de stat din România gestionează recuperarea creditelor neperformante. Raportul, destinat Parlamentului, Ministerului Finanțelor Publice și societății civile, documentează deficiențe grave care pun în pericol milioane de lei din banii contribuabililor.

Investigația, focalizată pe activitatea sucursalei Giurgiu, a scos la iveală un sistem în care procedurile interne sunt ignorate sistematic, garanțiile dispar în timp ce banca privește neputincioasă, iar recuperarea creanțelor devine aproape imposibilă din cauza incompetenței sau, mai grav, a complicității angajaților.

88 de licitații fără niciun ofertant: Recordul ineficienței

Unul dintre cele mai șocante cazuri documentate de Curtea de Conturi arată dimensiunea catastrofei administrative din CEC Bank. Între aprilie 2013 și mai 2025 – o perioadă de peste 12 ani – banca, prin executorul judecătoresc, a organizat nu mai puțin de 88 de termene de licitații publice pentru valorificarea unui activ adus ca garanție la un contract de credit. Rezultatul? Zero oferte de preț, zero licitatori prezenți, zero lei recuperați.

"Contrar prevederilor procedurii interne, banca nu a respectat termenul maxim de 12 luni pentru reevaluarea activului debitorului, iar valorile rezultate nu au fost transmise executorului pentru actualizarea prețului de pornire a licitațiilor ulterioare", avertizează raportul.

Consecința acestei neglijențe sistemice este devastatoare: risc major de subevaluare a activului, pierderea completă a potențialului de recuperare a creanței și impact direct asupra fluxului de numerar al băncii. În prezent, debitorul se află în procedură de insolvență, iar CEC Bank este înscrisă în tabelul creditorilor cu întreaga creanță – însemnând practic că șansele de recuperare sunt minime.

Credite acordate fără garanții: Neglijență sau complicitate?

Auditul relevă că, într-un contract pentru capital de lucru, banca nu a solicitat completarea portofoliului de garanții până la o valoare acceptabilă, deși debitorul nu și-a respectat obligațiile asumate. Mai grav, deși contractul prevedea posibilitatea declarării exigibilității anticipate – adică solicitarea imediată a returnării întregii sume datorate – banca nu a utilizat niciodată această clauză de protecție.

"Creditul s-a derulat practic negarantat în limitele aprobate. Consecința neconformității constatate o reprezintă diminuarea semnificativă a capacității de recuperare a creanței prin pierderea principalei garanții asigurătorii", constată auditorii.

Acest lucru ridică întrebări serioase: Cum este posibil ca o bancă de stat, cu proceduri interne stricte și supraveghere multiplă, să permită derularea unor credite în valoare de milioane de lei fără garanții adecvate? Este vorba despre incompetență gravă sau despre acte deliberate de sabotaj din interior?

Un an întârziere pentru demararea executării silite

Într-un alt caz analizat, banca a aprobat procedura de executare silită la 26 februarie 2024, dar cererea efectivă a fost depusă la executor abia pe 4 martie 2025 – la 372 de zile distanță, față de termenul maxim de 90 de zile prevăzut de normele interne.

"Întârzierea procedurii poate genera riscul de diminuare a averii debitorului sau garantului, afectând eficacitatea procesului de recuperare", subliniază raportul Curții de Conturi.

În acest interval de peste un an, debitorul a avut tot timpul să-și disipeze averea, să transfere bunuri către terți sau să intre în procedură de insolvență, făcând practic imposibilă recuperarea banilor. Această întârziere – de patru ori mai mare decât termenul legal – reprezintă un risc semnificativ de pierdere completă a sumelor de recuperat.

Executare silită fără acoperire legală: Riscul anulării procedurii

Curtea de Conturi a constatat că, în cazul unui credit de tip "linie de credit revolving" acordat unei persoane juridice, banca a înregistrat nereguli grave în derularea procedurilor de executare silită.

"Banca nu a inclus în cererea de executare silită toate garanțiile personale ale debitorului care se regăseau în structura garanțiilor constituite, diminuând în acest mod capacitatea de recuperare a creanței", arată raportul.

Mai grav, executorul judecătoresc nu a introdus în cererea de încuviințare a executării toate garanțiile personale, iar banca nu a monitorizat corespunzător aceste proceduri. Prin urmare, "executarea silită a garanțiilor personale s-a efectuat în afara cadrului încuviințat de instanță, o eventuală contestare putând anula demersul", avertizează auditorii.

Aceasta înseamnă că întreaga procedură de recuperare ar putea fi anulată de instanță la prima contestație serioasă, lăsând banca fără nicio șansă legală de a-și recupera banii.

Bilete la ordin nevalorizabile: Garanții pe hârtie

Un alt caz problematic vizează un bilet la ordin avalizat de o persoană fizică străină, folosit ca garanție pentru o linie de credit revolving. Curtea a constatat că, deși instanța a aprobat executarea silită, procedura nu s-a pus în practică din lipsa informațiilor concrete în cererea depusă la executor.

"Există deficiențe privind modul de selectare și acceptare a garanțiilor asiguratorii, în special biletele la ordin, diminuând capacitatea de recuperare a creanței băncii", se arată în raport.

Avalizarea este un act de garantare prin care o persoană își asumă obligația de a plăti un bilet la ordin în cazul în care debitorul principal nu își îndeplinește obligația de plată. Dar dacă procedura de executare nu este corect documentată și depusă, garanția devine inutilă – o simplă hârtie fără valoare practică.

Context: CEC Bank, o instituție cu istorie de 160 de ani

CEC Bank SA, înființată în 1864 ca instituție de economii și reorganizată în 1996 ca societate bancară pe acțiuni, are ca unic acționar Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Cu peste 2,7 milioane de clienți activi și o rețea națională de sucursale, CEC Bank este singura bancă de top rămasă în portofoliul statului după valul de privatizări din sectorul bancar românesc.

Banca desfășoară activități de intermediere monetară, emitere și administrare de mijloace de plată, tranzacționare pe piețele financiare și contractare de credite de consum și ipotecare. Conducerea instituției se realizează prin Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Administrație și Comitetul de Direcție, iar monitorizarea activităților este asigurată prin proceduri interne și reglementări aprobate de Banca Națională a României.

Cu toate acestea, deficiențele descoperite de Curtea de Conturi arată că sistemul de control intern este fie ineficient, fie ignorat sistematic de angajați.

Cauza principală: Monitorizare deficitară sau sabotaj din interior?

Curtea de Conturi identifică monitorizarea inadecvată a procedurilor interne ca fiind cauza principală a tuturor neregulilor constatate. Consecințele acestei deficiențe sunt multiple și grave:

• Pierderi financiare potențiale masive pentru bancă și pentru stat

• Diminuarea sau pierderea completă a garanțiilor reale și personale

• Întârzieri semnificative în recuperarea creanțelor, permițând debitorilor să-și disipeze averea

• Expunere la riscuri juridice și contestări judiciare care pot anula întreaga procedură de recuperare

• Afectarea stabilității financiare a instituției

Totuși, repetarea sistematică a acestor erori ridică întrebări serioase. Cum este posibil ca, în peste 88 de licitații consecutive, nimeni din bancă să nu observe că procedura este defectuoasă? Cum poate o bancă cu sute de angajați specializați să întârzie cu un an o procedură simplă de executare silită?

Curtea de Conturi sugerează posibilitatea unui sabotaj din interior, cerând explicit "stabilirea responsabilităților individuale ale angajaților care nu au respectat procedurile interne" și "recuperarea prejudiciilor create de angajați prin măsuri legale".

Recomandări drastice: Recuperarea prejudiciilor de la angajați

În contextul gravității deficiențelor constatate, Curtea de Conturi a propus măsuri concrete și drastice:

1. Revizuirea cadrului de reglementare intern și instituirea de controale interne eficiente pentru prevenirea deficiențelor similare

2. Monitorizarea activă a procedurilor de recuperare a creanțelor, inclusiv pentru debitorii aflați în insolvență

3. Determinarea prejudiciilor create și recuperarea acestora de la angajații responsabili prin măsuri legale – o recomandare fără precedent care sugerează că pierderile sunt atât de grave încât trebuie recuperate direct de la salariile celor vinovați

4. Clarificarea termenelor interne pentru demararea executării silite și reevaluarea bunurilor puse în garanție, astfel încât să nu mai existe ambiguități sau scuze pentru întârzieri

5. Actualizarea manualului de garanții, astfel încât banca să accepte doar instrumente valorificabile legal, inclusiv bilete la ordin cu documentație completă

6. Stabilirea responsabilităților individuale ale angajaților care nu au respectat procedurile interne, pentru a preveni repetarea situațiilor similare

Curtea a cerut explicit ca, "în cazul nerecuperării creanței, angajații băncii să fie trași la răspundere pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și să se dispună măsurile legale de recuperare a prejudiciului".

Impactul asupra statului și contribuabililor

Deficiențele din CEC Bank nu reprezintă doar o problemă administrativă internă – ele afectează direct patrimoniul statului român și, implicit, pe toți contribuabilii. Fiecare leu pierdut din cauza unor proceduri defectuoase de recuperare a creditelor este un leu care ar fi putut fi investit în infrastructură, educație, sănătate sau alte domenii de interes public.

Mai mult, imaginea unei bănci de stat care nu reușește să-și recupereze propriile creanțe din cauza incompetenței sau complicității angajaților săi afectează credibilitatea întregului sistem bancar public și descurajează potențialii clienți.

Potrivit raportului consiliului de administrație al CEC Bank pentru 2024, acoperirea cu ajustări pentru pierderi așteptate a creditelor neperformante este de 55,71% – în scădere față de 57,76% în 2023. Acest indicator arată că banca se așteaptă să piardă aproape jumătate din valorea creditelor neperformante, iar deficiențele documentate de Curtea de Conturi sugerează că această estimare ar putea fi chiar optimistă.

Precedente în sectorul bancar românesc

Situația de la CEC Bank nu este unică în istoria recentă a sectorului bancar românesc. În trecut, alte bănci de stat au fost afectate de probleme similare de credite neperformante gestionate deficitar, ducând la pierderi masive de capital public.

Cazul emblematic este cel al Băncii Române de Dezvoltare (BRD), care înainte de privatizare acumula credite neperformante din cauza unui management defectuos. De asemenea, CEC Bank însăși a avut nevoie de mai multe runde de recapitalizare în trecut, ultima având loc în decembrie 2006, după care nu a mai primit capital de la Ministerul Finanțelor din cauza restricțiilor privind ajutorul de stat impuse de Comisia Europeană.

Întrebări fără răspuns

Raportul Curții de Conturi lasă în urmă mai multe întrebări fundamentale:

• Cine sunt angajații responsabili pentru aceste deficiențe grave și de ce nu au fost trași la răspundere mai devreme?

• Câte milioane de lei au fost pierdute efectiv din cauza acestor proceduri defectuoase?

• Câte alte cazuri similare există în celelalte sucursale ale CEC Bank pe care Curtea de Conturi nu le-a verificat încă?

• Managementul superior al băncii era la curent cu aceste practici sau a fost ținut în întuneric de către angajații responsabili?

Răspunsurile la aceste întrebări vor determina dacă ne aflăm în fața unei crize de competență sau în fața unui scandal de corupție și sabotaj sistematic.

Context suplimentar: CEC Bank are în prezent un portofoliu de credite de peste 39 miliarde lei și activează în toate județele țării prin 333 de unități teritoriale. Stabilitatea sa financiară este crucială pentru milioanele de clienți și pentru imaginea sistemului bancar public românesc. Deficiențele documentate de Curtea de Conturi pun sub semnul întrebării capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea publică.