PSD își alege noua conducere pe 7 noiembrie: Sorin Grindeanu rămâne singur candidat după retragerea lui Titus Corlățean

Congresul social-democraților, așteptat de coaliție pentru stabilizarea guvernării, va avea loc înainte de începerea Postului Crăciunului

Partidul Social Democrat va organiza congresul pentru alegerea noii conduceri pe 7 noiembrie 2025, conform surselor din partid. Decizia finală privind data exactă urmează să fie validată luni, 14 octombrie, în ședința Consiliului Politic Național al PSD. Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar, a rămas singurul candidat la șefia partidului după ce Titus Corlățean și-a anunțat retragerea din cursă luni dimineață, 13 octombrie.

Data congresului: 7 noiembrie, „până în postul Crăciunului"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că partidul va organiza congresul în această toamnă, subliniind importanța respectării unui calendar care să permită stabilizarea conducerii înainte de perioada sărbătorilor de iarnă.

„În această toamnă vom organiza congresul, sigur. Am anunțat colegii că săptămâna viitoare vom face și un Consiliu Politic Național, undeva la începutul săptămânii. Știți că CPN-ul are, prin statut, atributul de a convoca un congres. Asta nu înseamnă că asta se va întâmpla săptămâna viitoare, dar în această toamnă vom organiza congresul, sigur", a declarat Grindeanu după ședința conducerii PSD.

Când a fost întrebat despre termenul limită, liderul interimar a precizat: „Ar fi bine să fie până a intra în postul Crăciunului" – postul care începe pe 15 noiembrie 2025.

Surse din partid au confirmat pentru G4Media că data cea mai probabilă pentru congres este 7 noiembrie, decizia urmând să fie luată oficial în ședința CPN de luni, 14 octombrie.

Ce se va decide la congres

La congresul din 7 noiembrie, delegații PSD vor alege întreaga conducere a partidului:

• Președintele partidului

• Secretarul general

• Prim-vicepreședinții

• Vicepreședinții

Această alegere este crucială nu doar pentru organizarea internă a PSD, ci și pentru stabilitatea coaliției de guvernare, celelalte partide așteptând finalizarea procesului intern al social-democraților pentru clarificarea raporturilor de putere și stabilirea strategiei comune.

Sorin Grindeanu, singur în cursă după retragerea lui Corlățean

Candidatura lui Grindeanu: Continuitate și echipă

Sorin Grindeanu, care asigură interimatul funcției de președinte al PSD din 20 mai 2025 (după demisia lui Marcel Ciolacu), și-a anunțat oficial candidatura pentru preluarea mandatului complet.

Grindeanu a optat pentru o strategie de vot pe liste complete, nu individual. Aceasta înseamnă că va prezenta delegaților o echipă completă pentru toate funcțiile de conducere, nu candidați separați pentru fiecare poziție.

Echipa propusă de Sorin Grindeanu:

Potrivit surselor G4Media, pe lista lui Grindeanu ar urma să se afle:

• Claudiu Manda – secretar general (în prezent europarlamentar, fost șef al Comisiei de control SRI)

• Lia Olguța Vasilescu – prim-vicepreședinte (primărița municipiului Craiova, soția lui Claudiu Manda)

• Victor Negrescu – prim-vicepreședinte (vicepreședinte al Parlamentului European, fost ministru)

Această formulă ar înlocui conducerea actuală, în care Paul Stănescu ocupă funcția de secretar general.

Retragerea dramatică a lui Titus Corlățean

Luni dimineață, 13 octombrie 2025, cu doar câteva ore înaintea ședinței CPN care urma să stabilească data congresului, senatorul Titus Corlățean a anunțat retragerea din cursa pentru șefia PSD, într-un mesaj video filmat în fața Parlamentului și postat pe Facebook.

Motivele invocate:

„Proiectul nostru de înnoire profundă a PSD nu este din păcate fezabil. Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta", a declarat Corlățean.

Fostul ministru de Externe a criticat dur starea actuală a partidului: „PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis."

Acuzații și atacuri personale:

Corlățean a relatat că în perioada recentă a fost ținta unor campanii de defăimare: „Am fost catalogat omul rușilor sau al chinezilor, mi s-au atribuit averi nemăsurate, iar atacurile au ajuns până la soția mea, profesor și logoped la o școală specială."

El a sugerat existența unor „butoane" la sediul PSD din Kiseleff și a unor resurse financiare folosite pentru influențarea proceselor interne.

Mulțumiri selective:

În anunțul retragerii, Corlățean le-a mulțumit explicit doar lui Robert Cazanciuc (senator PSD) și Constantin Toma (primarul municipiului Buzău), precizând că a evitat să-i expună și pe alții „pentru a evita anumite repercusiuni."

Încheierea unui ciclu de 24 de ani:

„Închei practic ciclul de 24 de ani în politică, întotdeauna în PSD, la bine și la greu. Nu regret existența mea în Partidul Social-Democrat în toți acești ani. Ținem legătura și sperăm să fie mai bine pentru România în următorii ani, deși direcția, așa cum o văd eu în clipa de față, cel puțin în PSD, este mai degrabă descurajantă", a conchis Corlățean, lăsând să se înțeleagă că ar putea părăsi complet partidul.

Reacția susținătorilor lui Corlățean

Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului și unul dintre susținătorii declarați ai lui Corlățean, a descris retragerea acestuia drept „o pierdere pentru PSD" și a precizat că nu îl va susține pe Sorin Grindeanu la congres.

Robert Cazanciuc, care vorbise anterior despre „congresul ultimei șanse" pentru PSD, nu a comentat public decizia lui Corlățean.

Contextul candidaturii lui Corlățean

Titus Corlățean își anunțase candidatura pe 10 august 2025, într-o intervenție la Digi24, invocând nevoia de „revitalizare" a partidului și criticând poziția pe care o are PSD în actuala coaliție de guvernare.

Mesajul din august:

„PSD are nevoie de credibilitate, are nevoie să fie relansat, trebuie să fie condus de oameni bine pregătiți, cu diploma pe masă. Discut cu colegii de foarte multă vreme, m-au căutat, sunt foarte mulți oameni care împărtășesc ideile de revitalizare a partidului, oameni corecți, pregătiți, educați, cu școala la zi, corectă, cu diploma pe masă, oameni cu credibilitate", afirmase Corlățean în august.

El avertizase că PSD riscă să devină o formațiune „balama", de aproximativ 10%, utilă doar guvernărilor de dreapta, și sugera că Sorin Grindeanu ar trebui să facă pasul înapoi, întrucât a condus PSD alături de Marcel Ciolacu în perioada de declin electoral.

Profilul lui Corlățean:

Titus Corlățean (63 de ani) este senator de București și fost ministru de Externe în guvernele Victor Ponta (2012-2014). A fost secretar general al PSD în trecut și este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare pe teme de politică externă și valori sociale. A fost un critic constant al extinderii NATO și al unor politici considerate de el prea aliniate la interesele occidentale.

Ciolacu: „Mai mult ca sigur va fi Grindeanu"

Fostul lider al PSD, Marcel Ciolacu, care a demisionat din funcția de președinte al partidului pe 20 mai 2025 după eșecul electoral de la alegerile prezidențiale, s-a pronunțat clar în favoarea lui Sorin Grindeanu.

„Foarte curând, PSD va avea un congres și un nou președinte. Mai mult ca sigur – dacă vreți o părere personală, de PSD-ist și totuși ancorat în realitate alături de colegi – va fi Sorin Grindeanu. Va fi viitorul președinte al PSD", a declarat Ciolacu la emisiunea „Gândul Live".

Fostul premier a precizat că eventuala susținere politică pentru guvernul condus de Ilie Bolojan va fi analizată abia după finalizarea alegerilor interne din partid: „Este atributul președintelui partidului să facă această analiză."

Criticile lui Ciolacu la adresa guvernului Bolojan:

În aceeași intervenție, Ciolacu a lansat atacuri la adresa guvernului liberal, acuzându-l că nu a făcut nicio reformă: „Nu s-a făcut nicio reformă, a început propaganda aia care l-a rezolvat și pe Ciolacu. PSD nu vrea să dea oameni afară din administrație, vorbim despre descentralizare pompieristică la televizor. Nu sunt eu un mare analist, dar se văd anumite lucruri, înaintea lui Ciolacu au fost trei prim-miniștri PNL."

Fostul premier și-a apărat mandatul: „Eu sunt singurul care am făcut autostrăzi, am mărit pensii. Eu nu m-am plâns, cred că dacă aveam un meteorit, le aveam pe toate, nu vreau flori, dar opriți-vă cu minciunile."

Reacții din afara PSD: Ludovic Orban contestă reforma

Consilierul prezidențial Ludovic Orban, fost lider al PNL și actual consilier al președintelui Nicușor Dan, a fost extrem de critic la adresa eventualei alegeri a lui Grindeanu.

„Nu. Trebuie să o spunem în mod deschis și onest. O reformă în PSD presupune foarte mulți pași. Nici măcar n-au început să meargă pe un drum al reformei", a declarat Orban la Europa FM, când a fost întrebat dacă PSD va fi un partid reformat cu Grindeanu în frunte.

Critica lui Orban:

„Sorin Grindeanu are un handicap de pornire, pentru că el a fost primul premier investit, propus de Liviu Dragnea și sunt destul de semne de întrebare", a subliniat consilierul prezidențial, referindu-se la guvernul de scurtă durată din 2017, când Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată chiar de propriul partid, la comanda lui Dragnea.

Orban a pledat pentru o democratizare reală a tuturor partidelor: „E nevoie de reformă în toate partidele, inclusiv în USR. În toate partidele este nevoie de o democratizare reală. Nu poți avea o democrație funcțională dacă nu ai partide democratice. Pentru că doar democrația poate să scoată la iveală, în interiorul partidelor, oamenii cei mai buni."

De ce a scăzut PSD în sondaje: Explicația lui Grindeanu

Întrebat despre scăderea PSD la un scor de sub 20% în sondajele de opinie – un declin semnificativ față de perioada în care partidul era creditat cu peste 30% – Sorin Grindeanu a oferit o explicație pragmatică.

„Sunt multe cauze. Oricât de bine s-a guvernat, sau mai puțin bine, PSD, chiar dacă n-a avut anii PNL-ului la guvernare, totuși din 2012 până în 2025, în 13 ani, PSD a fost vreo 10-11, PNL a avut vreo 11-12, un pic mai mult decât noi, toate aceste lucruri se văd, se simt", a precizat președintele interimar.

Erodarea de la guvernare:

„Chiar dacă ai făcut tu cei mai mulți kilometri de autostradă, chiar dacă ai mărit pensii-salarii, chiar dacă ai făcut lucruri care trebuia să fie făcute în România, erodarea de la guvernare, dacă pot să spun așa, e una care se simte și în procente", a explicat Grindeanu la Antena 3.

Această recunoaștere a „erodării de la guvernare" reflectă conștientizarea din conducerea PSD că perioadele îndelungate la putere, chiar când sunt însoțite de realizări concrete, generează inevitabil o oboseală electorală și o acumulare de nemulțumiri.

Istoria conducerii PSD: De la Iliescu la Grindeanu

Congresul din 7 noiembrie va marca un nou capitol în istoria conduc erii PSD, partid care a avut mai mulți lideri emblematici de-a lungul timpului:

Ion Iliescu (1992–1996) – Primul lider al Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), formațiune care a devenit ulterior PDSR, apoi PSD. A fost și președinte al României în două mandate (1990–1996, 2000–2004).

Adrian Năstase (2001–2005) – A condus partidul în perioada de guvernare 2000–2004. A fost prim-ministru al României și a pierdut alegerile prezidențiale din 2004 în fața lui Traian Băsescu.

Mircea Geoană (2005–2010) – A preluat conducerea după alegerile interne din 2005. A fost candidatul PSD la alegerile prezidențiale din 2009, pierdute la limită în fața lui Traian Băsescu.

Victor Ponta (2010–2015) – A devenit lider la doar 37 de ani. A fost prim-ministru între 2012 și 2015 și candidat la prezidențiale în 2014.

Liviu Dragnea (2015–2019) – A condus partidul în perioada guvernărilor PSD după 2016. A fost condamnat definitiv în 2019 pentru infracțiuni de corupție și înlăturat din funcție.

Viorica Dăncilă (2019–2020) – Prima femeie președinte al PSD și prima femeie prim-ministru al României. A pierdut alegerile prezidențiale din 2019.

Marcel Ciolacu (2020–2025) – A fost ales președinte în 2020, după o perioadă de interimat. Din 2023 a ocupat funcția de prim-ministru al României până la demisia din mai 2025, după eșecul electoral de la prezidențiale.

Implicațiile pentru coaliție și guvernare

Congresul PSD este așteptat cu interes de celelalte partide din coaliția de guvernare (PNL, USR, UDMR) pentru că instabilitatea din conducerea social-democraților afectează și activitatea guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan.

Tensiuni în coaliție:

În ultimele săptămâni, PSD a lansat mai multe avertismente către partenerii de coaliție, amenințând indirect cu ieșirea de la guvernare dacă nu vor fi respectate angajamentele asumate. Grindeanu însuși a avertizat: „Dacă această coaliție eșuează, ne așteaptă un deșert al populismului. Nu e simplu!"

Relația cu guvernul Bolojan:

După alegerea noii conduceri, PSD va trebui să clarifice relația cu guvernul liberal și să decidă dacă continuă susținerea executivului sau adoptă o poziție mai critică, mai ales în contextul în care Ilie Bolojan a inițiat o serie de măsuri de „reformă" în administrație care vizează și reduceri de personal – măsuri despre care Marcel Ciolacu spune că sunt „descentralizare pompieristică la televizor."

Calendarul politic:

Alegerea rapidă a conducerii PSD devine esențială în contextul unor decizii importante care trebuie luate în următoarele luni:

• Bugetul de stat pentru 2026

• Eventuale ajustări fiscale

• Strategia pentru alegerile locale din 2026

• Poziționarea față de candidații la alegerile prezidențiale din 2026

Perspective: Un congres fără surprize?

Cu retragerea lui Titus Corlățean, congresul din 7 noiembrie pare să fie unul fără surprize majore. Sorin Grindeanu este favoritul clar, având susținerea:

• Fostului lider Marcel Ciolacu

• Majorității organizațiilor județene

• Structurilor importante din partid

Întrebări deschise:

Cu toate acestea, rămân câteva întrebări importante:

1. Va fi un vot cu adevărat democratic? – Criticile lui Corlățean despre lipsa de democrație internă și atmosfera de teamă din partid ridică semne de întrebare asupra caracterului deschis al votului.

2. Cum va răspunde Grindeanu la provocările electorale? – Cu PSD la sub 20% în sondaje, noul președinte va trebui să găsească o formulă pentru recuperarea încrederii electoratului.

3. Ce direcție va lua partidul? – Va rămâne PSD un partid de guvernare pragmatic sau va adopta o poziție mai critică, eventual de opoziție constructivă?

4. Cât de unificat va ieși partidul din congres? – Deși Grindeanu va câștiga probabil detașat, tensiunile interne semnalate de Corlățean nu vor dispărea peste noapte.

Episodul UDMR: Grindeanu părăsește sala

Un incident minor, dar simbolic, a avut loc recent la congresul UDMR din Cluj, când Sorin Grindeanu a părăsit sala în momentul în care a fost intonat Imnul Secuiesc – un imn regional controversat pentru părțile naționaliste din România.

Grindeanu a explicat ulterior gestul, spunând că a fost o decizie de moment și că nu a dorit să creeze un incident diplomatic, dar episodul a alimentat discuții despre modul în care PSD se raportează la partenerii de coaliție și la temele sensibile legate de identitate și autonomie.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, l-a ironizat pe Grindeanu în deschiderea congresului: „Astăzi nu trebuie să ai emoții, urmează un alt congres unde poate că da" – o aluzie la congresul PSD unde Grindeanu va fi supus votului delegaților.

Concluzii

Congresul PSD din 7 noiembrie 2025 va fi un eveniment crucial pentru viitorul partidului și, implicit, pentru stabilitatea coaliției de guvernare. Deși se anunță un vot fără surprize, cu victoria practic asigurată a lui Sorin Grindeanu, adevărata provocare va veni după congres, când noua conducere va trebui să răspundă la mai multe provocări serioase:

• Recâștigarea încrederii electoratului și oprirea declinului în sondaje

• Gestionarea relației cu partenerii de coaliție într-un context tensionat

• Redefinirea identității partidului într-o perioadă de schimbări politice majore

• Reconstruirea unei vieți democratice interne după criticile dure ale lui Corlățean

Retragerea dramatică a lui Titus Corlățean, chiar dacă acesta nu avea șanse reale de câștig, a expus fracturi profunde în interiorul partidului – fracturi pe care noua conducere va trebui să le adreseze dacă vrea ca PSD să rămână o forță politică relevantă în România.

În următoarele săptămâni, atenția se va concentra pe componența finală a echipei lui Grindeanu, pe discursul pe care îl va ține la congres și, mai ales, pe primele decizii strategice pe care le va lua după preluarea oficială a mandatului de președinte cu drepturi depline al celui mai vechi partid politic semnificativ din România post-decembristă.

Articol actualizat la 13 octombrie 2025, după anunțul retragerii lui Titus Corlățean din cursa pentru șefia PSD.