În timp ce mii de români aleg în fiecare an vacanțe în Grecia, Turcia sau city break-uri europene, o parte semnificativă a patrimoniului turistic național rămâne nevizitată. Ghidul turistic Costin Corboianu atrage atenția asupra a patru zone pe care le consideră profund nedreptățite: Ținutul Neamțului, Oltenia de sub Munte, Țara Călatei și Țara Silvaniei – regiuni care oferă o combinație rară de spiritualitate, natură, tradiții autentice și experiențe departe de aglomerația turistică.
Ținutul Neamțului: Spiritualitate și natură într-un muzeu în aer liber
Descris ca un muzeu în aer liber cu peisaje unice și spectaculoase, Ținutul Neamțului reprezintă una dintre cele mai bogate zone turistice ale României, cuprinzând 3 parcuri naționale și 5 lacuri pitorești. Cel mai mare dintre acestea, Lacul Izvoru Muntelui, este denumit și „marea dintre munți", întinzându-se pe o lungime de 35 de kilometri.
„Toată lumea vrea destinații 'la modă', dar prea puțini se uită spre Ținutul Neamțului. Acolo ai un amestec rar de spiritualitate și natură: mănăstiri vechi, Ceahlăul care domină orizontul, lacul Bicaz și sate în care încă mai auzi liniștea. Și, culmea, nu e nici pe jumătate atât de aglomerat pe cât ar merita", explică Costin Corboianu.
Densitatea mănăstirească și importanța spirituală
Județul Neamț deține una dintre cele mai mari densități de mănăstiri și schitouri din România. În perimetrul în care se află Mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia și Văratec se constituie un adevărat centru spiritual al zonei. Conform specialiștilor în turism religios, nu există munte în care să nu fie pitit cel puțin un schit ori mănăstire.
Mănăstirea Neamț, construită în timpul domniei lui Petru Mușat (1374-1391), reprezintă unul dintre cele mai importante lăcașuri ortodoxe din Moldova. Cetatea Neamț, situată în vecinătatea celui mai înalt vârf al Culmii Pleșului, face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepțională. Construită în aceeași perioadă și consolidată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), cetatea a străjuit văile Moldovei și ale Siretului, fiind martor al numeroase asedii de-a lungul istoriei.
Patrimoniu cultural și istoric
Cele mai vechi urme de locuire umană din județul Neamț datează din paleoliticul superior. Zona a contribuit la formarea civilizației Cucuteni-Tripolie (4.200-2.600 î.Hr.), una dintre cele mai strălucite civilizații preistorice ale Europei. Mărturii ale acestei civilizații pot fi văzute la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț.
Ținutul Neamțului a inspirat generații întregi de scriitori români și străini. Casa memorială a lui Ion Creangă din Humulești reprezintă un obiectiv turistic important, locul natal al celui care a devenit cronica vie a satului românesc și a acestui ținut.
Recunoaștere internațională
Zona a primit recunoaștere la nivel european. Ținutul Neamțului și Parcul Natural Vânători Neamț au fost incluse în Ruta Destinațiilor de Excelență EDEN din România, care a fost recunoscută ca rută cultural-turistică națională de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Parcul Natural Vânători Neamț, cunoscut și ca Ținutul Zimbrului, a fost inclus în Top 100 de Destinații Sustenabile, o competiție organizată la nivel global de Green Destinations.
În Parcul Natural Vânători Neamț, zimbrii hălăduiesc din nou în libertate, într-o zonă unde legenda spune că Dragoș Vodă i-a vânat și a făcut țară nouă.
Țara Călatei: Mozaic cultural între Cluj și Apuseni
Situată între Cluj-Napoca și Huedin, Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) reprezintă o regiune etnografică care se întinde de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni până pe văile Nadășului și Almașului, cuprinzând aproximativ 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare.
„Țara Călatei înseamnă diversitate. E un colaj de sate românești și maghiare, biserici de piatră, porți tradiționale și peisaje line. Nu e o destinație 'stridentă', ci una pentru turistul curios, care nu caută doar poze pentru Instagram, ci atmosferă, detalii, identitate", subliniază Corboianu.
Arhitectură și tradiții
Regiunea se caracterizează prin case viu colorate, porți sculptate manual și obloane pictate, oferind o estetică aparte. Bisericile fortificate, unele cu peste 500 de ani de istorie, domină satele de pe coline și păstrează fresce vechi, obiecte de cult rare și bănci din lemn lucrate artizanal.
Sâncraiu (Kalotaszentkirály) este considerată capitala turistică a Țării Călatei. În sat funcționează aproximativ 40 de pensiuni turistice, cu o capacitate totală de 250 de locuri, la o populație de puțin peste 1.600 de locuitori. Tariful mediu este de aproximativ 20 de euro pe noapte, cu demipensiune. Un muzeu etnografic sătesc și colecții private de haine, cusături, perne, farfurii și mobilier pictat se numără printre atracțiile localității.
Împărțirea geografică
Țara Călatei este împărțită în cinci microregiuni: Țara de Sus, Țara de Jos, Țara Nadășului, Țara Căpușului și Zona de Influență. Fiecare păstrează tradițiile și cultura sa specifică, creând un mozaic cultural vibrant.
La Izvoru Crișului se află Biserica Reformată-Calvină, considerată monument istoric și una dintre cele mai impresionante din regiune. Clopotnița, tavanul casetat pictat policrom, orga și țesăturile cu motive specifice ilustrează priceperea meșterilor locali.
Gastronomie și produse locale
Bucătăria locală este o combinație de gusturi și arome. Brânza de Călata, produsă din lapte de oaie sau capră, și Cartoful de Râșca, o varietate specifică cunoscută pentru gustul său distinct, sunt produse emblematice ale zonei. Ciolomada (csalamádé în maghiară), un soi de murături asortate după o rețetă maghiară îmbunătățită de gospodinele românești, este alt produs tradițional al regiunii.
De-a lungul drumurilor, țăranii scot la vânzare pe tarabe improvizate bunătăți gătite în gospodării după rețete ancestrale: cartof, dulcețuri, siropuri, sucuri naturale, murături și lactate.
Zone montane și peisaje
În zona Mărcești-Râșca, turiștii ajung pe platouri muntoase cu peisaje spectaculoase atât vara, cât și iarna. Geografii descriu aceste platouri ca „suprafețe de nivelare întinse" – aproape șesuri la munte, din această contradicție născându-se unele dintre cele mai frumoase peisaje din județul Cluj.
Țara Silvaniei: Ardealul de poveste fără aglomerație
Județul Sălaj, cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei (Țara Pădurilor), se întinde în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, pe o suprafață de 3.864 km². Reședința administrativă este municipiul Zalău.
„În Țara Silvaniei regăsim Ardealul de poveste, fără aglomerație. Acolo ai dealuri domoale, livezi, cetăți uitate și sate în care timpul pare că a încetinit. E ideală pentru slow travel, pentru familii și pentru cei care au obosit de destinațiile 'vedetă'", recomandă Corboianu.
Patrimoniu istoric excepțional
Complexul Arheologic Porolissum, situat la 12 km de Zalău, în localitatea Moigrad, reprezintă cel mai interesant muzeu în aer liber din România. Cu o suprafață totală de aproximativ 500 de hectare, situl cuprinde cel mai mare castru militar pentru trupe auxiliare din Dacia. Fondat probabil în vara anului 106 d.Hr., Porolissum a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în anul 123-124 d.Hr., în timpul împăratului Hadrian.
Amfiteatrul de la Porolissum, cu o capacitate de 6.000 de locuri, este o replică la scară mai mică a Colosseumului din Roma. Din amfiteatru, vizitatorii se bucură de una dintre cele mai spectaculoase panorame din Țara Silvaniei, cotată cu trei stele Michelin.
Pe lângă Porolissum, pe teritoriul județului Sălaj mai există vestigii ale altor cinci castre romane: Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și Românași (Largiana).
Biserici de lemn și patrimoniu spiritual
Cunoscut ca județul bisericilor de lemn, Sălajul deține 69 de biserici de lemn declarate monument istoric, cel mai mare număr din România. Tradiția prelucrării lemnului este străveche în Țara Silvaniei, iar aceste lăcașuri de cult redau creativitatea și simțul artistic al țăranului român.
Mănăstirea Strâmba din satul Păduriș, comuna Hida, este unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute ansambluri monahale din județul Sălaj. Mănăstirea a jucat un rol important în cultura românească a secolelor XVIII-XIX, aici funcționând una dintre primele școli românești din țară, călugării fiind totodată promotori ai ideilor Școlii Ardelene.
Atracții naturale
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău (Izvoarele Barcăului), situată în partea de sud-vest a județului Sălaj, la granița cu județele Cluj și Bihor, este una dintre cele mai spectaculoase rezervații naturale din România. Declarată arie protejată în anul 2000, rezervația impresionează prin numeroasele sale izvoare și cascade, habitate formate din păduri de fag, zone de pășuni și două izvoare cu debite impresionante de apă.
Grădina Botanică de la Jibou, fondată în 1968 de profesorul Vasile Fati, a devenit o atracție turistică importantă. Parcul amenajat în jurul castelului Wesselenyi găzduiește o colecție bogată de specii vegetale.
Turism viticol
Podgoria Silvania, situată la Șimleu Silvaniei, a devenit un reper important pentru turismul viticol. Fabrica de vin spumant, fostul MAT preluat de familia Dregan acum aproape 10 ani, dispune de o rețea de galerii subterane de 4,5 km, la o adâncime de 60 de metri, unde pot fi păstrate milioane de sticle. Cramele pot fi vizitate, iar recent a fost deschis Complexul turistic de la Lompirt, care include Pensiunea Silvania.
Personalități
Zona se mândrește cu personalități importante ale culturii și politicii românești. Iuliu Maniu, născut la Șimleu Silvaniei, a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici români ai secolului XX. La Zalău există monumente și muzee dedicate memoriei sale. Orașul mai este legat și de poetul maghiar Ady Endre, care a studiat aici și căruia i s-au ridicat două statui în centrul municipiului.
Turism balnear
Județul Sălaj dispune de o varietate de ape termominerale. Băile Boghiș este o stațiune cu ape termale și bogat mineralizate, unde temperatura apei poate ajunge până la 42 de grade Celsius. Aici se tratează reumatisme degenerative cronice, afecțiuni post-traumatice, boli ginecologice, dermatologice și neurologice periferice.
Oltenia de sub Munte: România profundă, încă autentică
Deși Corboianu menționează această regiune în discursul său, Oltenia de sub Munte rămâne una dintre cele mai puțin explorate zone turistice ale României, păstrându-și caracterul autentic.
„Despre Oltenia de sub Munte, ghidul o numește 'România profundă, încă autentică'. E o zonă cu conace boierești, biserici de lemn, peșteri, drumuri care șerpuiesc pe lângă munți și o bucătărie incredibilă. E perfectă pentru cei care vor trasee ușoare, povești locale și contact real cu oamenii locului, nu doar cu recepția hotelului", explică Corboianu.
Zona cuprinde o serie de sate și localități din județele Gorj, Vâlcea și Mehedinți, aflate la poalele Carpaților Meridionali, unde tradiția țărănească românească se păstrează într-o formă autentică, departe de circuitele turistice de masă.
Context: Turismul românesc între potențial și realitate
România dispune de un bogat și valoros potențial turistic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Țara traversată de apele Dunării are o largă varietate de relief, incluzând împăduriți Munții Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, cea mai mare deltă europeană.
Conform datelor oficiale din 2023, România a avut cazați 2,12 milioane de turiști străini și 11,79 milioane de turiști români. În stațiunile balneoclimaterice vin anual între 800.000 și un milion de oameni pentru tratament.
Cu toate acestea, o parte semnificativă a potențialului turistic rămâne subutilizată. Zone precum Ținutul Neamțului, Țara Călatei, Țara Silvaniei și Oltenia de sub Munte oferă experiențe turistice complete – de la patrimoniu cultural și istoric la natură spectaculoasă și tradiții autentice – dar primesc mult mai puțini vizitatori decât ar merita în comparație cu destinațiile consacrate.
Recunoașterea internațională a unor zone precum Ținutul Neamțului (destinație EDEN) sau Parcul Natural Vânători Neamț (Top 100 Destinații Sustenabile) demonstrează valoarea acestor regiuni la nivel european, confirmând aprecierea specialiștilor în domeniul turismului durabil.
Pentru turiștii care caută experiențe autentice, departe de aglomerația destinațiilor clasice, aceste patru zone oferă alternative valoroase: spiritualitate și natură în Ținutul Neamțului, diversitate culturală în Țara Călatei, istorie romană și peisaje line în Țara Silvaniei, și autenticitate rurală în Oltenia de sub Munte.
