Din iunie, salariul nu mai este secret. Ce schimbă noua directivă europeană pentru angajați și firme

O directivă europeană care intră în vigoare pe 7 iunie 2026 va transforma una dintre cele mai vechi tabuuri ale pieței muncii: confidențialitatea salariului. Directiva (UE) 2023/970 interzice clauzele și practicile care împiedică salariații să își divulge propriul salariu, să îl compare cu al altor colegi sau să utilizeze aceste informații pentru a verifica dacă sunt plătiți echitabil.

Concret, angajații vor putea discuta liber despre ce câștigă fără să riste sancțiuni. Confidențialitatea salariului nu va mai putea fi impusă de angajator ca regulă generală, ci rămâne o opțiune individuală a fiecărui salariat. Asta înseamnă că toate contractele de muncă și regulamentele interne care conțin clauze de tipul „salariul este confidențial" vor trebui revizuite.

Pentru companii, miza este mai mare decât pare. Angajatorii vor fi obligați să comunice nivelul salarial sau intervalul salarial aferent postului direct în anunțul de recrutare sau, cel târziu, înainte de primul interviu. De asemenea, nu vor mai putea întreba candidații despre salariul lor anterior.

Salariații dobândesc și dreptul explicit de a solicita angajatorului informații despre propriul nivel de remunerare și despre nivelurile medii de salarizare pentru posturi comparabile, inclusiv defalcate pe criteriul de gen.

Firmele care nu se adaptează riscă procese costisitoare. Sarcina probei revine angajatorului în cazul unui litigiu, iar sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, incluzând amenzi, potrivit avocatului Dan Iliescu, Legal Partner al TPA România. Pentru companiile cu peste 100 de angajați, directiva introduce și obligații de raportare a diferențelor salariale între femei și bărbați. Dacă diferența depășește 5% și nu poate fi justificată pe criterii obiective, angajatorul va fi obligat să realizeze o evaluare salarială împreună cu reprezentanții angajaților.

România are un singur obstacol major: termenul. Deși transpunerea în legislația națională trebuia să înceapă încă din 2025, până în prezent nu există niciun proiect de lege în circuitul de legiferare. Dacă legea nu este adoptată la timp, Comisia Europeană poate declanșa procedura de infringement — o situație cu care România este deja familiară.