Curtea Constituțională îi dă dreptate lui Nicușor Dan: Încercarea Parlamentului de a majora ilegal salariile în ministerele reorganizate, declarată neconstituțională

Judecătorii CCR stabilesc că legea a depășit limitele cererii de reexaminare – Parlamentul a introdus modificări care vizau creșterea salariilor la nivel maxim și acordarea unui spor de 15% pentru angajații Ministerului Economiei

București, 26 noiembrie 2025 – Curtea Constituțională a României a admis cu unanimitate de voturi sesizarea președintelui Nicușor Dan privind neconstituționalitatea unui proiect de lege prin care majoritatea parlamentară a încercat să stabilească salarii maxime pentru personalul preluat de ministerele reorganizate și să acorde un spor de 15% pentru funcționari publici și personal contractual din aceste ministere. Decizia reprezintă o victorie pentru președinte în efortul său de a limita creșterile salariale nejustificate în administrația publică, într-un context de austeritate bugetară.

Decizia CCR: Parlamentul a depășit limitele reexaminării

"Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul a depășit limitele cererii de reexaminare a legii criticate, formulate de Președintele României, și a adoptat două noi texte care nu au format nici obiectul acestei cereri și nici nu erau în legătură cu acesta", a transmis CCR într-un comunicat oficial.

Proiectul de lege va reveni acum la Parlament pentru a fi eliminate cele două articole controversate pe care coaliția de guvernare a încercat să le introducă în mod ilegal în procesul de reexaminare.

Istoricul legislativ: de la OUG la modificările Parlamentului

Întreaga controversă a pornit de la Ordonanța de Urgență nr. 153/2024, adoptată la finalul anului 2024 de Guvernul Ciolacu, prin care erau reorganizate mai multe ministere. Ordonanța prevedea ca mai multe ministere să se reorganizeze și să preia alte instituții:

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale s-a reorganizat prin absorbție cu Ministerul Familiei, care s-a desființat, preluând în subordine:

• Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

• Agenția Națională pentru Sport

• Societatea „Biroul de Turism pentru Tineret (B.T.T.)" – S.A. București

Ministerul Educației a devenit Ministerul Educației și Cercetării, luând în subordine Autoritatea Națională pentru Cercetare de la fostul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, desființat.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, preluând în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Problemele de procedură: lege organică versus lege ordinară

Ajunsă la Parlament, ordonanța a fost adoptată tacit în primul rând de Camera Deputaților ca lege organică, iar apoi a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, ca lege ordinară – o inconsistență procedurală gravă.

Din acest motiv, președintele interimar al României de atunci, viitorul premier Ilie Bolojan, a retrimis în aprilie proiectul de lege Parlamentului pentru reexaminare, solicitând reanalizarea caracterului legii și adoptarea sa în mod similar în ambele Camere.

Modificările ilegale introduse în reexaminare

Potrivit reglementărilor legale, atunci când un proiect este trimis spre reexaminare, Parlamentul trebuie să adopte din nou proiectul doar din perspectiva aspectului solicitat – în acest caz, caracterul organic al legii – fără alte modificări de fond.

Reexaminat, proiectul de lege a fost adoptat fără modificări de către deputați, însă la Senat, după formarea noului Guvern condus de Ilie Bolojan, au fost introduse două modificări substanțiale, excedând astfel cererii de reexaminare, care viza exclusiv caracterul organic al legii.

Modificarea 1 – Majorarea salariilor la nivel maxim:

Față de forma inițială a ordonanței care prevede că încadrarea personalului preluat de ministerele reorganizate se realizează "cu menținerea drepturilor salariale avute la data preluării", în etapa reexaminării, prin legea de aprobare, acest articol a fost modificat în sensul că:

"Încadrarea/numirea personalului din cadrul ministerelor reorganizate se face cu stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare la nivelul maxim aflat în plată la data reorganizării, pentru aceeași funcție, categorie, clasă, grad, treaptă și gradație de vechime, precum și cu respectarea sistemului ierarhizării funcțiilor publice."

Ca urmare a acestei modificări, personalul preluat de ministere de la alte instituții s-ar fi regăsit automat pe treapta maximă salarială, la fel ca personalul similar din ministere care a acumulat vechime și experiență – o situație evident discriminatorie pentru cei care lucrează de ani de zile în sistem.

Modificarea 2 – Sporul de 15% pentru Ministerul Economiei:

Totodată, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost modificată în acest proiect prin introducerea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în lista instituțiilor care beneficiază de sporul de 15% pentru complexitatea muncii prestate.

Modificările vizau atât funcționarii publici din cadrul instituției, cât și personalul contractual, creând un beneficiu salarial suplimentar nejustificat pentru o categorie largă de angajați.

Argumentația Parlamentului: invocarea nediscriminării

Parlamentarii care au promovat aceste modificări au invocat Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale privind legea-cadru, respectiv "principiul nediscriminării și în cel al principiului egalizării în salariul maxim aflat în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică - care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție".

Cu toate acestea, această argumentație a ignorat faptul că personalul nou preluat nu avea aceeași vechime în funcție ca personalul existent din ministere, ceea ce face ca tratamentul diferențiat să fie justificat și nu discriminatoriu.

Sesizarea președintelui Nicușor Dan

Președintele României a considerat că aceste modificări ar încălca normele constituționale, creând "un tratament diferențiat între personalul încadrat/numit în urma reorganizării ministerelor, ca urmare a învestirii unui nou Guvern în luna decembrie 2024 și chiar anterior acestor reorganizări, pe de o parte, și personalul încadrat/numit în viitor, ulterior intrării în vigoare a acestei legi, creându-se un privilegiu pentru cea din urmă categorie".

În sesizarea sa către CCR, Nicușor Dan a argumentat că:

1. Parlamentul a depășit limitele reexaminării – modificând fondul legii când ar fi trebuit să se concentreze doar pe caracterul acesteia (organică sau ordinară)

2. Se creează discriminare inversă – angajații nou veniți ar fi avut salarii maxime automat, în timp ce angajații vechi au trebuit să acumuleze vechime pentru a ajunge la acele niveluri

3. Se adaugă sporuri nejustificate – introducerea unui spor de 15% pentru un minister întreg, fără o analiză a necesității reale

4. Se încalcă disciplina bugetară – într-un context de austeritate și reducere a cheltuielilor publice, astfel de majorări salariale sunt iresponsabile fiscal

Nicușor Dan a mai subliniat că "scopul pe care l-a avut în vedere legiuitorul, de a evita unele litigii de muncă justificate de salarizarea neunitară a personalului angajat pe aceleași funcții în cadrul acestor ministere reorganizate, nu va putea fi atins" prin această abordare ilegală.

Implicațiile financiare: costuri suplimentare pentru buget

Deși nu există estimări oficiale precise, specialiștii în administrație publică apreciază că aceste modificări ar fi generat costuri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat:

• Majorarea automată a salariilor la nivel maxim pentru sute sau mii de angajați preluați de ministere

• Acordarea unui spor de 15% pentru tot personalul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

• Crearea unui precedent periculos care ar fi putut fi invocat de alte ministere și instituții publice

Într-un context în care Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să reducă cheltuielile cu aparatul bugetar și să încadreze deficitul bugetar la aproximativ 6% din PIB, astfel de creșteri salariale nejustificate ar fi subminat eforturile de consolidare fiscală.

Contextul reformei administrației publice

Decizia CCR vine într-un moment în care Guvernul și Parlamentul sunt angajate într-un proces complex de reformare a administrației publice, vizând:

1. Reducerea numărului de instituții – prin fuzionarea și desființarea unor structuri redundante

2. Eficientizarea cheltuielilor – prin eliminarea sporurilor nejustificate și a privilegiilor salariale

3. Digitalizarea serviciilor publice – prin transferul de competențe și personal către structuri modernizate

4. Consolidarea fiscală – pentru respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că "reforma este importantă pentru reducerea dobânzilor la care se împrumută statul: Gândiți-vă că anul viitor vom plăti dobânzi care se ridică la aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3% din PIB. Deci, din tot ce avem ca deficit, practic aproape jumătate reprezintă doar costul dobânzilor, este un buget enorm".

Reacții politice: între susținere și critică

Decizia CCR a fost primită diferit de actorii politici:

Susținătorii reformei consideră că președintele Nicușor Dan a făcut un pas necesar pentru a opri încercările de creștere nejustificată a salariilor în sectorul public, într-un moment în care se cer sacrificii de la toți contribuabilii.

Criticii argumentează că personalul preluat de ministere ar putea să se simtă discriminat față de colegii lor care beneficiază de salarii mai mari pentru aceeași muncă, ceea ce ar putea genera nemulțumiri și litigii de muncă.

Sindicatele din administrația publică au exprimat îngrijorare că decizia ar putea afecta moralul angajaților și ar putea crea tensiuni între diferitele categorii de personal din cadrul acelorași instituții.

Precedentul creat: limitarea abuzurilor în procesul legislativ

Dincolo de aspectele legate de salarii și sporuri, decizia CCR stabilește un precedent important privind limitele pe care Parlamentul trebuie să le respecte atunci când reexaminează o lege la cererea președintelui.

Curtea a clarificat că reexaminarea nu poate fi folosită ca o oportunitate de a introduce modificări substanțiale care nu au legătură cu motivele pentru care legea a fost trimisă înapoi. Aceasta este o salvgardă importantă împotriva abuzurilor procedurale și a încercărilor de a eluda controalele constituționale normale.

Ce urmează: returnarea la Parlament

Proiectul de lege va reveni acum la Parlament, unde cele două articole controversate – cel privind salariile la nivel maxim și cel privind sporul de 15% – vor trebui eliminate.

Parlamentul va putea apoi să adopte legea în forma sa inițială, care prevedea doar reorganizarea ministerelor și menținerea drepturilor salariale ale personalului preluat la nivelul avut anterior.

Dacă Parlamentul dorește să modifice regimul salarial al personalului din ministerele reorganizate sau să acorde sporuri suplimentare, va trebui să o facă prin intermediul unui proiect de lege separat, care să urmeze procedura legislativă normală și să fie supus dezbaterii publice și analizei de impact bugetar.

Implicații pentru politica salarială în sectorul public

Decizia CCR trimite un semnal clar că încercările de a crește salariile în sectorul public prin mijloace procedurale îndoielnice sau prin ocolirea dezbaterii publice nu vor fi tolerate.

În contextul în care România se confruntă cu provocări bugetare serioase și este sub presiunea de a respecta angajamentele fiscale față de Uniunea Europeană, orice creștere salarială în sectorul public trebuie să fie:

1. Justificată prin argumente solide privind necesitatea și impactul asupra calității serviciilor publice

2. Sustenabilă din punct de vedere bugetar – fără a compromite echilibrul fiscal

3. Echitabilă – fără a crea privilegii pentru anumite categorii în detrimentul altora

4. Transparentă – supusă dezbaterii publice și analizei independente

Lecții pentru viitor: disciplina legislativă și fiscală

Cazul de față ilustrează importanța respectării procedurilor constituționale și a disciplinei fiscale în procesul legislativ. Încercările de a folosi reexaminarea legilor ca o oportunitate de a introduce modificări substanțiale care nu au legătură cu motivele reexaminării reprezintă o încălcare a spiritului constituțional și a principiilor bunei legiferări.

De asemenea, episodul demonstrează rolul crucial pe care îl joacă președintele României ca garant al Constituției și al echilibrului institutional, prin exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale în cazul legilor pe care le consideră neconstituționale.

Contextul mai larg: reformele așteptate de Bruxelles

Decizia vine într-un moment în care România negociază cu Uniunea Europeană privind accesarea fondurilor europene și respectarea recomandărilor privind consolidarea fiscală. UE a solicitat în mod repetat României să adopte măsuri pentru:

• Reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB pe termen mediu

• Eficientizarea cheltuielilor publice, în special cu salariile și pensiile

• Eliminarea privilegiilor nejustificate din sectorul public

• Îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare

Orice creștere salarială nejustificată în sectorul public ar putea fi văzută de Bruxelles ca un semn că România nu ia în serios angajamentele sale fiscale, ceea ce ar putea complica relația cu instituțiile europene.

Concluzie: un caz emblematic pentru echilibrul puterilor în stat

Decizia Curții Constituționale de a admite sesizarea președintelui Nicușor Dan reprezintă o victorie pentru respectarea procedurilor constituționale și pentru disciplina fiscală. Ea demonstrează că sistemul de checks and balances funcționează și că încercările de a ocoli controalele normale pentru a acorda beneficii salariale nejustificate pot fi oprite.

Pentru cetățeni, decizia înseamnă că banii lor – colectați prin taxe și impozite – nu vor fi cheltuiți pe creșteri salariale nejustificate în sectorul public, ci vor putea fi direcționați către investiții și servicii publice de calitate.

Pentru administrația publică, decizia stabilește un principiu important: salariile trebuie să reflecte vechimea, experiența și performanța, nu privilegii acordate arbitrary prin modificări legislative făcute pe furiș.

Proiectul de lege va reveni acum la Parlament, unde cele două articole controversate vor trebui eliminate, restabilind astfel forma inițială a ordonanței care viza doar reorganizarea administrativă a ministerelor, fără majorări salariale nejustificate.