Politica
26 nov. 2025
Curtea Constituțională îi dă dreptate lui Nicușor Dan: Încercarea Parlamentului de a majora ilegal salariile în ministerele reorganizate, declarată neconstituțională
Timp de citire: 10 minute
Ordinea candidaților stabilită prin tragere la sorți – Mandatul noului edil va fi de aproximativ trei ani, până la alegerile locale din 2028 – Campania electorală se încheie sâmbătă, 6 decembrie
București, 26 noiembrie 2025 – Peste 1,8 milioane de bucureșteni sunt chemați pe 7 decembrie să își aleagă noul primar general al Capitalei, într-un scrutin organizat după ce Nicușor Dan a devenit președintele României. Biroul Electoral al Municipiului București a validat 17 candidați pentru cursa electorală, după ce Alexandru Zidaru (cunoscut sub pseudonimul Makaveli) s-a retras în favoarea Ancăi Alexandrescu. Ordinea candidaților pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți, campania electorală desfășurându-se în perioada 22 noiembrie - 6 decembrie.
Conform documentului oficial al Biroului Electoral Municipal București, ordinea completă a candidaților este următoarea:
Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR)
Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD)
Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL)
Anca Alexandrescu – Alianța Electorală „Dreptate pentru București" (susținută de AUR și PNȚCD)
Ana Ciceală – SENS și URS.PDF
Vlad Gheorghe – independent (Partidul DREPT)
Eugen Orlando Teodorovici – independent
George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT)
Gigi Nețoiu – independent
Dan Trifu – independent
Angela Negrotă – independent
(Lista completă include toți cei 17 candidați validați, ordinea fiind stabilită prin tragere la sorți efectuată de Biroul Electoral Municipal)
Cătălin Drulă (USR) – Primul pe buletinul de vot și considerat unul dintre favoriți, Cătălin Drulă, 47 de ani, este deputat USR și fost ministru al Transporturilor (2020-2021). A fost președinte al USR în perioada iulie 2022 - iunie 2024, demisionând după scorul slab înregistrat de partid la alegerile din 9 iunie 2024. Drulă mizează pe imaginea sa de reformator și pe experiența ministerială, propunând proiecte de modernizare a infrastructurii Capitalei.
Daniel Băluță (PSD) – Actualul primar al Sectorului 4, în vârstă de 47 de ani (născut pe 16 noiembrie 1978), Daniel Băluță are pregătire profesională în domeniul medical și experiență administrativă consolidată. Cariera sa politică a început în 2012, când a fost ales consilier local în Sectorul 4. La prezentarea programului electoral, miercuri, Băluță a fost susținut de liderii PSD, dar și de familia Piedone. Campania sa este coordonată de europarlamentarul Victor Negrescu și se concentrează pe mesajul „Bucureștiul este prea fragmentat ca să funcționeze".
Ciprian Ciucu (PNL) – Primarul Sectorului 6, în vârstă de 47 de ani (născut pe 16 martie 1978 la Pitești), Ciprian Ciucu este prim-vicepreședinte al PNL București și se află în al doilea mandat la conducerea Sectorului 6, unde a fost reales în 2024 cu aproape 73% din voturi. Are pregătire academică în științele politice la SNSPA București și experiență profesională în managementul proiectelor. Ciucu a solicitat organizarea imediată a unei dezbateri electorale între primii cinci candidați, dovedind o abordare deschisă față de confruntarea publică.
Anca Alexandrescu – Jurnalistă și realizatoare TV, în vârstă de 47 de ani, candidează cu sprijinul AUR și PNȚCD. În afara carierei în presă, care include activități la mai multe posturi de televiziune, Alexandrescu a ocupat roluri de consilier politic și de comunicare pentru figuri marcante din PSD: Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Victor Ponta. Retragerea lui Alexandru Zidaru (Makaveli) în favoarea sa în ultima clipă i-a consolidat poziția, concentrând votul electrolului anti-sistem pe un singur candidat susținut de AUR.
Ana Ciceală (SENS și URS.PDF) – Fost manager de proiect la Asociația Salvați Bucureștiul (2015-2016) și consilier general al Municipiului București (2016-2024), Ana Ciceală este militantă pentru protecția mediului și responsabilitate civică. SENS este un partid nou pe scena politică românească, care a candidat la alegerile parlamentare din 2024, dar nu a reușit să treacă pragul de 5%.
Vlad Gheorghe (independent/DREPT) – Fost europarlamentar, Gheorghe a candidat independent la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, dar nu a reușit să treacă pragul necesar de 3%. Mai apoi, a înființat partidul DREPT și a candidat pentru Parlament la alegerile din decembrie 2024, obținând puțin peste un procent. Deși și-ar fi dorit sprijinul lui Nicușor Dan, acesta nu s-a materializat.
Eugen Orlando Teodorovici (independent) – Fost ministru al Finanțelor în guvernele conduse de PSD, Teodorovici candidează independent, promițând că „Primăria poate face business" și dorind să scape de „panseluța modernă" a Capitalei.
George Burcea (POT) – Actor cunoscut, susținut de Partidul Oamenilor Tineri, Burcea și-a anunțat candidatura spectaculos din New York, aducând o notă de spectacol în campania electorală.
Gigi Nețoiu (independent) – Figură din lumea fotbalului românesc, Nețoiu aduce în cursă experiența sa din mediul sportiv și de afaceri.
Alegerile locale parțiale pentru Primăria Capitalei sunt organizate după ce funcția de primar general al Bucureștiului a rămas vacantă în urma alegerii lui Nicușor Dan ca președinte al României în mai 2025. Locul său este ocupat interimar de viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu.
Numărului de candidați este aproape dublu față de alegerile din 9 iunie 2024, când în competiția electorală au intrat 9 persoane. Niciunul din candidații de acum nu a candidat la alegerile din vara anului trecut, marcând o reînnoire completă a ofertei politice pentru Capitală.
Campania electorală a început pe 22 noiembrie și se încheie sâmbătă, 6 decembrie, la ora 7:00 dimineața. Buletinele de vot au fost tipărite cel târziu pe 2 decembrie, cu cinci zile înainte de scrutin.
Secțiile de votare vor fi deschise duminică, 7 decembrie, între orele 07:00 și 21:00. Potrivit Legii nr. 115/2015, alegerile locale sunt organizate într-un singur tur, astfel că candidatul care va aduna cele mai multe voturi va deveni noul primar general al Capitalei.
Primarul general ales în decembrie 2025 își va exercita atribuțiile pe durata rămasă din actualul ciclu administrativ, până la alegerile locale generale din 2028. Conform Legii nr. 115/2015, mandatul unui primar este de patru ani, astfel că noul edil va prelua funcția pentru aproximativ trei ani, completând restul mandatului în curs.
Acest aspect al mandatului limitat are implicații semnificative: noul primar va avea un interval relativ scurt pentru a implementa proiecte majore și pentru a-și demonstra capacitatea administrativă înainte de următorul scrutin complet.
Conform datelor oficiale pentru anul 2024, din totalul de 5,65 miliarde de lei cheltuiți de Primăria Municipiului București, aproape două treimi au mers către două capitole majore:
Transportul în comun: 37,7% din total (2,13 miliarde lei)
Energia termică: 28,1% din total (1,59 miliarde lei)
Alte cheltuieli semnificative includ:
Funcționarea Primăriei: 8,2% (463 milioane lei)
Instituții de spectacole și teatre: 4% (224 milioane lei)
Datoria publică: 4,8% (270 milioane lei)
Un aspect îngrijorător este că cheltuielile cu străzile au fost de doar 105 milioane lei în total – aproximativ 1,8% din buget – un indicator al subinvestiției cronice în infrastructura rutieră a Capitalei.
Veniturile PMB vin în cvasi-majoritate de la bugetul de stat. În 2024, veniturile totale de 6,9 miliarde de lei au fost acoperite în proporție covârșitoare de sumele defalcate de guvern din impozitul pe venit la nivel național, PMB primind 4,83 miliarde de lei numai la acest capitol.
Un element surprinzător: Primăria nu a reuțit să cheltuie tot ce i s-a alocat, totalul cheltuielilor fiind de doar 5,65 miliarde de lei, cu aproximativ 1,25 miliarde lei rămași neutilizați.
Pentru a candida la funcția de primar al Capitalei, conform legislației în vigoare, sunt necesare următoarele condiții:
Vârsta minimă: 23 de ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv
Cetățenie: Cetățean român
Domiciliul: În București
Cazier: Fără condamnări definitive pentru infracțiuni intenționate
Compatibilitate: Nu ocupă deja funcții incompatibile legal cu primăria
Candidații independenți au fost obligați să strângă semnături de la cel puțin 1.000 susținători (1% din alegători), o cerință care a reprezentat o provocare semnificativă pentru mulți dintre ei.
Deși sondajele variază, majoritatea analizelor arată o cursă strânsă între primii trei candidați – Cătălin Drulă (USR), Daniel Băluță (PSD) și Ciprian Ciucu (PNL). Analistul politic Remus Ștefureac avertizează că, dincolo de miza politică a campaniei, în alegerile pentru Primăria Capitalei va cântări decisiv capacitatea candidaților de a demonstra competență administrativă și rezultate concrete.
Bucureștenii trăiesc o nemulțumire profundă față de modul în care este administrată Capitala, consideră Ștefureac, ceea ce înseamnă că alegătorii vor fi deosebit de atenți la propunerile concrete și la experiența administrativă a fiecărui candidat.
Potrivit unor analize recente, principalele probleme ale bucureștenilor includ:
Traficul și infrastructura rutieră – Străzile în stare precară, lipsa de coordonare între sectoare, lipsa unor proiecte mari de fluidizare a traficului
Transportul în comun – Deși primește cea mai mare alocare bugetară, sistemul rămâne insuficient și ineficient
Termoficare – Costuri uriașe și un sistem vechi care consumă aproape 30% din bugetul Primăriei
Fragmentarea administrativă – Lipsa de coordonare între Primăria Generală și primăriile de sector
Spațiile verzi și mediul – Poluarea aerului și lipsa spațiilor verzi adecvate
Aceste alegeri sunt și un test pentru coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR. Faptul că cele două partide principale din coaliție – PSD și PNL – merg cu candidați separați, în loc să susțină un candidat comun, arată tensiunile din interiorul coaliției și competiția pentru controlul Capitalei.
Pentru USR, aceste alegeri reprezintă o șansă de a-și demonstra capacitatea de mobilizare după scorul slab de la alegerile din iunie 2024. Pentru AUR, susținerea Ancăi Alexandrescu este o oportunitate de a intra pe scena administrativă a Capitalei și de a-și consolida poziția ca principală forță de opoziție.
Pot vota la alegerile din 7 decembrie:
Toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în București
Cei cu reședință în București (cu viză de flotant valabilă)
Secțiile de votare vor fi deschise între orele 07:00 și 21:00. Alegătorii pot verifica lista completă a secțiilor de votare pe site-ul Autorității Electorale Permanente.
Important: Pentru a vota în localitatea de reședință (nu de domiciliu), este necesar un act de identitate cu viza de flotant. Cei care doresc să voteze la București dar au domiciliul în altă localitate pot schimba buletinul pe București până la data alegerilor.
Potrivit estimărilor oficiale, costul pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea scrutinului va depăși 67,6 milioane de lei, o sumă semnificativă care reflectă complexitatea organizării alegerilor într-un municipiu de peste 1,8 milioane de locuitori.
Pe lângă alegerile pentru Primăria Capitalei, pe 7 decembrie 2025 vor avea loc alegeri locale parțiale și în:
Județul Buzău – pentru funcția de președinte al Consiliului Județean
12 localități din țară – pentru funcția de primar în comune și orașe unde mandatele au fost întrerupte
Printre localitățile vizate se numără Găești (Dâmbovița), Lumina și Dobromir (Constanța), Remetea (Bihor) și Poienile de sub Munte (Maramureș).
Alegerile din 7 decembrie reprezintă un moment definitoriu pentru viitorul Capitalei. Cu un mandat de trei ani până la următoarele alegeri locale din 2028, noul primar va avea oportunitatea – dar și responsabilitatea – de a demonstra că București poate fi administrat eficient, transparent și în interesul cetățenilor.
Bucureștenii vor decide duminică dacă vor miza pe experiența administrativă a primarilor de sector (Băluță și Ciucu), pe experiența ministerială și de reformă a lui Drulă, pe candidatura susținută de AUR a Ancăi Alexandrescu, sau pe una dintre alternativele independente sau de nișă.
Indiferent de rezultat, scrutinul din 7 decembrie va marca începutul unei noi etape în administrarea Capitalei, într-un moment în care așteptările bucureștenilor sunt mai mari ca niciodată, iar provocările – de la trafic la termoficare, de la transport la coordonarea cu sectoarele – rămân imense.