7 din 10 români cred că țara merge în direcția greșită. Aproape 40% vor schimbarea sistemului „prin orice mijloace"

Un barometru național realizat în aprilie 2026 fotografiază o societate românească la limita răbdării: pesimism generalizat, neîncredere în clasa politică și o radicalizare a cererii de schimbare care depășește limitele discursului democratic convențional.

România traversează unul dintre cele mai tensionate momente ale ultimilor ani — nu prin izbucnirea unui eveniment singular, ci prin acumularea treptată a unor frustrări care, potrivit datelor de opinie, au depășit un prag critic. Barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de respondenți reprezentativi la nivel național și cu o marjă de eroare de ±2,8%, surprinde o populație profund nemulțumită și tot mai sceptică față de instituțiile care ar trebui să o reprezinte.

Cifra-șoc: 70,5% văd direcția greșită

Întrebați dacă România se îndreaptă, în momentul de față, într-o direcție bună sau greșită, respondenții au răspuns fără echivoc: 70,5% consideră că țara merge pe un drum greșit, 21,2% cred contrariul, iar 8,3% declară că nu știu.

Cifrele sunt comparabile cu nivelul de nemulțumire înregistrat în perioada electorală 2024–2025 — un semnal alarmant pentru că, de obicei, pesimismul social tinde să se atenueze după consumarea unui ciclu electoral. Faptul că nu s-a întâmplat asta indică o frustrare structurală, nu una conjuncturală.

Dezagregat pe electorat, pesimismul nu este uniform: este cel mai accentuat în rândul votanților AUR — 88,4% consideră că România merge greșit —, urmați de votanții SOS (71,1%) și PSD (56,8%). Nemulțumirea este, de asemenea, mai pronunțată în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel de educație mai scăzut.

Sistemul politic, respins în bloc

Al doilea set de date din sondaj este și mai îngrijorător din perspectiva coeziunii democratice. Întrebați cum descriu cel mai bine sistemul politic din România, românii au răspuns:

• 3,3% — funcționează bine, nu are nevoie de schimbări majore

• 16,5% — are probleme, dar poate fi îmbunătățit treptat

• 29,9% — are nevoie de schimbări profunde, dar prin mijloace democratice

• 39,4% — trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace

• 11,2% — nu știu

Formularea „indiferent de mijloace" este esențială și îngrijorătoare. Aproape patru din zece români nu condiționează schimbarea de respectarea procedurilor democratice. Cumulat cu cei 29,9% care cer schimbări profunde prin mijloace democratice, aproape 70% din populație consideră că sistemul are nevoie de transformări semnificative sau radicale.

Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat că nu este vorba de un fenomen nou, ci de una care s-a amplificat până la un prag critic. „Există în continuare bazine electorale care așteaptă o schimbare radicală a sistemului. Există așteptări că o să vină momentul schimbărilor radicale", spune Hosu, adăugând că exemple externe — inclusiv modelul Orbán din Ungaria — sunt frecvent invocate pentru a alimenta această percepție. „Chiar dacă pentru unii asta înseamnă libertăți suprimate sau limitate, importanța este să se schimbe", avertizează el.

Cum am ajuns aici: prețuri, crize acumulate, stat absent

Sondajul identifică mai mulți factori structurali care alimentează această stare de spirit.

Costul vieții rămâne preocuparea numărul unu. România a înregistrat o inflație de 9,9% în martie 2026 — aproape dublul nivelului din primăvara lui 2025 — iar puterea de cumpărare a salariaților a scăzut cu aproximativ 5% în termeni reali în primele luni ale anului. Creșterile de TVA și accize introduse de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar au lovit direct consumul gospodăriilor.

Crizele acumulate din ultimii ani — pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, austeritatea, iar acum și instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu cu efecte directe asupra prețului carburanților — au erodat treptat rezervele de rezistență ale populației.

Eșecul promisiunilor democratice constituie, în opinia cercetătorilor, fondul profund al acestei crize de încredere. Tranziția din 1989 a promis prosperitate, drepturi egale, oportunități și lideri care să guverneze în interesul general. Trei decenii și jumătate mai târziu, aproximativ 19% dintre români se află în risc de sărăcie profundă, iar nivelul de protecție socială rămâne sub media europeană.

Sociologul Hosu subliniază că degradarea a avut și o componentă de management al crizei: „Lucrurile s-au degradat și au devenit periculoase începând cu pandemia. Anumite industrii nu și-au revenit la volumele de dinainte."

Contextul politic imediat: un sondaj citit de toți actorii

Barometrul ARP a fost publicat în săptămâna premergătoare votului intern din PSD de luni, 20 aprilie — în care 5.000 de membri ai partidului urmau să decidă dacă îi retrag sprijinul premierului Ilie Bolojan. Nu este o coincidență că liderul PSD, Sorin Grindeanu, a citat în mod explicit cifra de 80% (dintr-un alt sondaj, Avangarde) care consideră că România merge greșit, pentru a justifica demersul partidului.

Această dinamică confirmă observația sociologului Hosu: „Suntem în 2026 și peste un an deja vom intra într-o logică pre-electorală. Unii dintre actorii politici se uită la datele din sondaje și discursurile politice tind să devină mai radicale, pentru a răspunde cererii din societate."

Altfel spus, 70% dintre români care spun că țara merge greșit nu reprezintă un diagnostic neutral — reprezintă combustibilul politic al unui sezon turbulent care abia începe.

Barometrul Poll/Int România este un sondaj-omnibus periodic, național, reprezentativ, dedicat temelor socio-politice, de policy și economice, realizat de Agenția de Rating Politic, fondată de analistul politic Cristian Andrei. Valul din aprilie 2026 a fost realizat în perioada 1–10 aprilie, pe un eșantion de 1.187 de respondenți cu vârste de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național, marjă de eroare ±2,8%.